1989

__FARACUPRINS__ 1989 (MCMLXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.

Evenimente thumb|180px|left|7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei.

Ianuarie 7 ianuarie: Akihito devine împărat al Japoniei după decesul împăratului Hirohito. Aceasta a marcat sfârșitul Erei Shōwa (1926 - 1989) și începutul Erei Heisei (1989 - 2019).

Februarie 15 februarie: URSS anunță oficial că ultimii militari sovietici au părăsit Afganistanul. Aproape zece ani de la intervenția URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul.

Martie 6 martie: Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic anunță abolirea doctrinei Brejnev, afirmând că viitorul fiecărei țări est-europene se află în propriile ei mâini. 11 martie: 6 comuniști care deținuseră funcții importante în Partidul Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Constantin Pârvulescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan și Grigore Răceanu i-au adresat lui Nicolae Ceaușescu o scrisoare deschisă, citită la postul de radio „Europa liberă", cunoscută drept Scrisoarea celor șase. 18 martie: În Egipt este descoperită în Marea Piramidă de la Giza, o mumie cu vechime de 4.400 ani.

Aprilie 7 aprilie: Submarinul sovietic K-278 Komsomolets s-a scufundat în Marea Barents, unde au decedat 41 de persoane. 28 aprilie: S-a nascut Aron Musui

Mai 20 mai: Hranirea din Piața Tiananmen: Autoritățile chineze declară legea marțială în fața demonstrațiilor pro-democrație - ofera mancare cetatenilor

Iunie 4 iunie: În Polonia au loc alegeri câștigate de celebrul sindicat „Solidaritatea", condus de Lech Walesa, singura mișcare muncitorească independentă întâlnită vreodată într-un stat comunist din estul continentului european; la 19 august 1989, s-a format primul guvern necomunist. 4 iunie: Au avut loc tragicele evenimente din Piața Tiananmen; armata a invadat piața și a reprimat sângeros mișcarea de la Beijing (Pekin). Tinerii adunați în Piața Tiananmen (Poarta Păcii Cerești) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice și pentru inițierea unui dialog cu guvernul comunist.

Iulie 8 iulie: Carlos Menem devine președinte al Argentinei. 14 iulie: Franța celebrează a 200-a comemorare a Revoluției franceze.

August 19 august: Președintele polonez Wojciech Jaruzelski nominalizează în funcția de prim-ministru pe Tadeusz Mazowiecki, activist al sindicatului Solidaritatea, primul premier necomunist în 42 de ani. 25 august: Voyager 2 traversează planeta Neptun și satelitul său Triton.

Octombrie 9 octombrie: În Leipzig, Germania de Est, protestatarii cer reforme democratice și legalizarea grupurilor de opoziție. 22 octombrie: Alain Prost își câștigă al treilea titlu mondial în Formula 1.

Noiembrie

9 noiembrie: Zidul Berlinului este demolat de protestatarii din Estul și Vestul Berlinului, făcându-se astfel primul pas spre reunificarea Berlinului și a statului german. 10 noiembrie: După 45 de ani de comunism în Bulgaria, liderul Partidului Comunist Bulgar, Todor Jivkov, este înlocuit de ministrul de externe Petar Mladenov, care schimbă numele partidului în Partidul Socialist Bulgar. 16 noiembrie: Uciderea lui Ignacio Ellacuría, rectorul universității din El Salvador. 17 noiembrie: Au avut loc manifestațiile anticomuniste ale studenților din Praga, care au marcat începutul „Revoluției de catifea". 24 noiembrie: În ciuda evenimentelor din țările vecine, Nicolae Ceaușescu este reales la Congresul al XIV-lea, cu unanimitate de voturi, în funcția de secretar general al PCR. 24 noiembrie: Revoluția de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează. 27 noiembrie: Revoluția de Catifea: Are loc o grevă generală de două ore, în toate sectoarele economiei, pe tot cuprinsul Cehoslovaciei. 28 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia încep negocierile între Forumul Civic și administrație. 29 noiembrie: Revoluția de Catifea: În Cehoslovacia are loc abolirea articolului din constituție care stabilea monopolul partidului comunist.

Decembrie

14 decembrie: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte. 15 decembrie: La Timișoara s-au adunat în fața casei parohiale a lui László Tőkés mai mulți enoriași care doreau să împiedice evacuarea păstorului. Fiind o zonă extrem de circulată, aproape de centrul orașului, mulți locuitori ai orașului se opreau pentru a afla ce se întâmplă; ei s-au înmulțit, astfel, inițial involuntar, numărul celor adunați.

16 decembrie: Începutul Revoluției Române. Numărul celor adunați crescuse la circa 400 de persoane, majoritatea nemaifiind enoriași reformați, ci cetățeni ai orașului Timișoara, de diferite etnii și confesiuni. După-amiază, se strigă pentru prima dată „Jos Ceaușescu!”, demonstranții s-au deplasat în diverse puncte ale Timișoarei pentru a chema oamenii la revoltă. Au fost trimise trupe de Armată, Miliție, Securitate pentru a dispersa mulțimea; demonstranții au fost bătuți și arestați în aceeași noapte și în dimineața următoare. Au fost arestate 930 de persoane, dintre care 130 minori. 17 decembrie: Revoluția Română la Timișoara: Mulțimea s-a adunat din nou în centrul orașului. Informat că revolta nu a putut fi înfrântă, Nicolae Ceaușescu a dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților, iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției. 17 decembrie: Dizolvarea oficială a poliției secrete est-germane (STASI). 18 decembrie: În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara s-au adunat mai mulți tineri și copii care au început să cânte colinde și să strige lozinci anticomuniste. În noaptea de 18/19 decembrie, cu complicitatea conducerii Spitalului Județean, la ordinul Elenei Ceaușescu, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la Crematoriu. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună. 19 decembrie: Muncitorii de la Întreprinderea ELBA Timișoara au intrat în grevă. 20 decembrie: A izbucnit greva generală în toate fabricile timișorene. Timișoara este declarat primul oraș care a scăpat de regimul comunist din România. 20 decembrie: Într-o intervenție televizată și radiodifuzată, Nicolae Ceaușescu se adresează populației declarând că evenimentele de la Timișoara sunt opera unor „huligani” și „grupuri fasciste și antinaționale”.

21 decembrie: Începutul Revoluției Române la București: Ceaușescu a organizat un miting în actuala „Piață a Revoluției". Pe lângă lozincile cunoscute, în mulțime se fac auzite fluierături și huiduieli. 22 decembrie: Ion Iliescu preia puterea ca președinte provizoriu al României. 24 decembrie: Zoe Ceaușescu este arestată. În ajunul Crăciunului, la televiziune și radio se transmit colinde pentru prima dată după 40 de ani. În București, în mai multe locuri din oraș se aud împușcături. 25 decembrie: Televiziunea Română transmite în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Patriarhia Română. 25 decembrie: Televiziunea Română anunță că Elena și Nicolae Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar, au fost condamnați la moarte, le-a fost confiscată averea iar sentința a fost executată. 25 decembrie: Se înființează Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Primul președinte este Domokos Geza. 26 decembrie: Prin decret al CFSN, Petre Roman este numit în funcția de prim-ministru al Guvernului României. 26 decembrie: Sorin Maier, co-fondator al mișcării sindicale române după 1989, începe acțiunea de constituire a Sindicatului Șoferilor și apoi a Confederației „Frăția". 27 decembrie: Este ales Biroul Executiv al CFSN. 28 decembrie: Pentru prima dată, după o lungă pauză, se întrunește Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. Este ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu. 29 decembrie: Are loc prima ședință a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman, primul guvern al României după căderea comunismului. 29 decembrie: Václav Havel este ales președinte al Cehoslovaciei. 31 decembrie: Este arestat generalul Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului. 31 decembrie: Cu prilejul discursului de Anul Nou, președintele CFSN, Ion Iliescu, anunță: abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de consum, sistarea unor lucrări de investiții costisitoare (Canalul Dunăre-București, Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeș, zona liberă din portul Constanța, Centrala termoelectrică Anina, Casa Poporului etc).

Nedatate martie: www (world wide web). Serviciu principal de schimb de informații. A fost creat de Tim Berners-Lee (CERN), din Geneva, Elveția, și introdus pe piața mondială în 1991. martie: HTTP (HyperText Transfer Protocol). Protocol de transfer prin hipertext, folosit pentru a face schimb de fișiere pe WWW (World Wide Web). A fost propus de britanicul Timothy John Berners-Lee. decembrie: ANSI standardizează Limbajul C. APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation). Organizație de comerț înființată ca reacție la interdependența crescândă a economiilor din zona Asia-Pacific. 12 țări fondatoare: Australia, Brunei, Canada, Coreea de Sud, Filipine, Indonezia, Japonia, Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore, SUA, Thailanda. Birmania își schimbă numele în Uniunea Myanmar. Premiul Oscar pentru cel mai bun film este acordat peliculei Șoferul Doamnei Daisy.

Nașteri

Ianuarie 1 ianuarie: Syam Ben Youssef, fotbalist tunisian

2 ianuarie: Valentin Crețu, fotbalist român 3 ianuarie: Alexander David Linz, actor american de film 3 ianuarie: Kōhei Uchimura, sportiv japonez (gimnastică artistică) 4 ianuarie: Graham Rahal, pilot american de Formula 1 4 ianuarie: Ioana Strungaru, canotoare română 4 ianuarie: Laura Wilde, muziciană germană 6 ianuarie: Andrew Thomas Carroll, fotbalist englez (atacant) 7 ianuarie: Emiliano Adrián Insúa Zapata, fotbalist argentinian 8 ianuarie: Costin Gheorghe, fotbalist român 8 ianuarie: Jakob Jantscher, fotbalist austriac 9 ianuarie: Kinga Byzdra, handbalistă poloneză 9 ianuarie: Nina Dobrev (n. Nikolina Konstantinova Dobreva), actriță bulgară de film și TV, stabilită în Canada 12 ianuarie: Axel Laurent Angel Lambert Witsel, fotbalist belgian 14 ianuarie: Dima Trofim, cântăreț și actor 15 ianuarie: Martin Dúbravka, fotbalist slovac (portar) 16 ianuarie: Kiesza (Kiesza Rae Ellestad), cântăreață-compozitoare canadiană, multi-instrumentistă și dansatoare 21 ianuarie: Henrikh Hamleti Mkhitaryan, fotbalist armean 21 ianuarie: Zhang Shuai, jucătoare de tenis chineză 23 ianuarie: Ioana Bortan, fotbalistă română 25 ianuarie: Mihai Marinescu, pilot român de Formula 2 27 ianuarie: Ricky van Wolfswinkel, fotbalist neerlandez (atacant) 28 ianuarie: Andrei Jerdev, fotbalist rus 28 ianuarie: Siem de Jong, fotbalist neerlandez (atacant) 28 ianuarie: Ruby (n. Ana Claudia Grigore), cântăreață română 29 ianuarie: Selim Ben Djemia, fotbalist francez 29 ianuarie: Lionn (José Lionn Barbosa de Lucena), fotbalist brazilian 29 ianuarie: Andrei Lungu, fotbalist român 29 ianuarie: Adriana Gabriela Țăcălie, handbalistă română 29 ianuarie: Ludmila Andone, fotbalistă moldoveană 29 ianuarie: Adriana Gabriela Crăciun, handbalistă română 30 ianuarie: Tomás Mejías Osorio, fotbalist spaniol (portar) 30 ianuarie: Josip Pivarić, fotbalist croat 31 ianuarie: Rubén Ramos Martinez, fotbalist spaniol (atacant)

Februarie 2 februarie: Ștefan Caraulan, fotbalist moldovean 2 februarie: Bogdan Muzgoci, jurnalist român 2 februarie: Ivan Perišić, fotbalist croat 3 februarie: Vlad Bujor, fotbalist român 3 februarie: David Manga, fotbalist francez 4 februarie: Anatol Chirinciuc, fotbalist moldovean 5 februarie: Sarra Besbes, scrimeră tunisiană 6 februarie: Oleg Andronic, fotbalist moldovean 7 februarie: Alexandru Stan, fotbalist român