Pasul Prislop (Maramureș)

Pasul Prislop (din Maramureș) este trecătoarea cea mai înaltă din Carpații OrientaliCarpații Orientali, Marius Ioan Săndulache, Lector la Facultatea de Geografie - Universitatea din București, accesat 2014.04.16, fiind situat pe DN18Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier, planșa 20 la 1416 m altitudineHarta turistică a Munților Rodnei, Iuliu Bută,Munții Rodnei, Ed. Sport-Turism1979, și face legătura dintre Depresiunea Maramureș, situată spre vest-nord-vest, și valea Bistriței Aurii (Moldova), situată spre est-sud-est.

Date geografice Trecătoarea este situată între Munții Rodnei – aflați la sud – și Munții Maramureșului – aflați la nord –, pe culmea dintre Preluca Tătarilor și vârful Stiol (1611 m), între orașul Borșa, aflat la vest, și satul Șesuri din comuna Cârlibaba, aflat la est.

De-a lungul anului 2013, carosabilul DN18 pe porțiunea dintre Moisei și Iacobeni care include Pasul Prislop era extrem de degradat, necesitând ample lucrări de reabilitare.Pasul Prislop a devenit aproape inaccesibil din cauza stării deplorabile a drumului , 30.0ctobrie 2013, Știri TVR, accesat 2014.04.16

Cea mai apropiată cale ferată este Linia 410 Vișeu de Jos - Borșa, situată pe valea Vișeului.

În apropiere spre vest se află Pasul Șetref (situat între Munții Rodnei și Munții Țibleș) și spre sud-est, Pasul Rotunda, situat între Munții Rodnei și Munții Suhard. Repere

Hanul și Mănăstirea Prislop Aici se află un han și o mănăstire (cu hramurile Schimbarea la Față și Sfânta Treime, construită începând din 1999 și dată în folosință din 2008). Lânga biserica mănăstirii există un cimitir militar unde se odihnesc 136 de ostași, victime ale celor două războaie mondiale.Mănăstirea Prislop-Borșa , pagina Protopopiatului Vișeu protopopiatulviseu.ro, accesat 2014.04.16

Hora de la Prislop Pasul este în fiecare sfârșit de august, în prima duminică de după Adormirea Maicii Domnului locul de desfășurare al festivalul interjudețean de folclor „Hora de la Prislop”.Pasul Prislop, portalul Primăriei Borșa primariaborsamm.ro, accesat 2014.04.16 Acesta este un eveniment cu tradiție, fiind menționat în documente încă din anul 1738. Interzisă fiind o lungă perioadă (din 1848Președintele Traian Băsescu, așteptat la Festivalul „Hora la Prislop”, 17 august 2013, ziarul Transilvania Reporter, accesat 2014.04.16), hora a fost reluată în 1968, prin eforturile profesorului de istorie și folcloristului Nicoară Timiș și ale câtorva intelectuali din Borșa.

Muzeul Rădăcinilor La baza trecătorii () se află într-o casă bătrânească „Muzeul Rădăcinilor”, unde sunt expuse peste 100 de rădăcini de arbori cu forme bizare de arbori. Tot aici se găsește o cameră în care sunt expuse diverse obiecte care le-au aparținut unor soldați căzuți aici în cele două Războaie Mondiale. Muzeul conține și o colecție numismatică, exemplare de flori de mină și ouă încondeiate din Maramureș și Bucovina„Muzeul Rădăcinilor“, colecție de-o viață, 16 aprilie 2011, Monika Krajnik, Adevărul

Monumentul de la Preluca Tătarilor Un monument rutier situat în zonă amintește de ultima invazie tătară din 1717Prislop Pass, Eastern Europe 10th Revised edition, Lonely Planet Publications Pty Ptd, 2009, p. 720, ISBN-13: 978-174-104-854-4, accesat 2014.04.16,

Istorie În martie 1241, în timpul Marii Invazii Mongole, o coloană tătară trecută spre Transilvania prin Pasul Cârlibaba se divide și una dintre părți coboară prin Pasul Prislop spre Maramureș.Din culisele istoriei localității Rodna, Cornel Bîrsan, 14 martie 2013, Răsunetul, accesat 2014.05.25

În Primul Război Mondial, Armata Austro-Ungară a construit în jurul anului 1915 cu prizonierii de război ruși o cale ferată de legătură între Borșa și Iacobeni, peste trecătoare. În perioada de activitate a liniei, la Prislop a existat un adevărat orășel de barăci iluminat cu ajutorul unor generatoare electrice.II. Linia ferată Iacobeni – Prislop – Borșa în articolul „Drum de fier prin praf de pușcă (3)”, Paul Brașcanu (Tehnician specialist Căi Ferate), cotidianul Crai Nou (Suceava), 17 septembrie 2012, accesat 2014.04.16

Obiective turistice de interes situate în apropiere Băile Borșa

Note

Bibliografie România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0

Legături externe

„Muzeul Rădăcinilor“, colecție de-o viață, 16 aprilie 2011, Monika Krajnik, Adevărul Pe cea mai lungă stradă din Maramureș, Teofil Ivanciuc, articol despre „Muzeul rădăcinilor” Trenuțul de pe vârful muntelui, Teofil Ivanciuc, articol despre fosta cale ferată Borșa - Iacobeni Preluca Tătarilor , Ioana T. & Ionuc D., concursul interjudețean „Descoperă monumente românești”

Prislop Categorie:Carpații Orientali