miniatura|Împăratul Iustinian I și curtea sa, împreună cu câțiva scholares purtând coliere de aur - stânga imaginii (mozaic în Bazilica San Vitale din Ravenna) Scholae palatinae (sg. schola palatina), cunoscute și sub numele de scholae (sg. schole), erau trupe de gardă călare ale împăraților romani în Antichitatea târzie, menționate în ultimii ani ai domniei împăratului Constantin cel Mare. Aceste trupe nu făceau parte din legiunile romane, ci aparțineau alaiului curții ca gardă personală a împăratului, fiind subordonate unui magister officiorum. Deja sub împăratul Zenon, această trupe de gardă nu mai îndeplineau o funcție de protecție fiind folosite doar la paradele militare și ceremoniile curții. Scholae palatinae au existat în Imperiul Roman de Răsărit până când au fost desființate de împăratul Alexie I Comnenul la sfârșitul secolului al XI-lea.
Etimologie Pe lângă semnificația sa pentru școală, termenul schola se referea adesea și la o clădire folosită în principal pentru întâlniriea membrilor unei asociații. Numele de schola palatina derivă probabil de la locul de întâlnire legat de palatul imperial și începând cu secolul al IV-lea, a dus la utilizarea termenului schola pentru unitățile militare imperiale.
Istorie miniatura|Partea de sus: însemnele magister officiorum (Imperiul Roman de Răsărit), la mijloc: simbolurile scutului scholae, partea de jos: armele și armurile cavaleriei blindate (în Notitia Dignitatum) Scholae palatinae au fost înființate în jurul anului 320 și au înlocuit Garda Pretoriană. În conflictul dintre împăratul Constantin cel Mare și rivalul său, Maxentius, care își disputau succesiunea la tron, pretorienii formau partea principAală a armatei opozante, și de aceea după victoria lui Constantin în bătălia de la Podul Milvius existența lor ca trupe de gardă nu a mai fost acceptată de împărat. miniatura|Partea de sus: însemnele magister officiorum (Imperiul Roman de Apus), la mijloc: simbolurile scuturilori scholae, partea de jos: armele și armurile cavaleriei blindate (în Notitia Dignitatum) Fiecare schola era organizată ca o unitate de cavalerie de aproximativ 500 de oameni care se numeau scholares.Franz Tinnefeld: Scholae Palatinae. in: Der Neue Pauly (DNP). vol. 11, Stuttgart, 2001, col. 208. Majoritatea lor (în scholarioi) erau recrutați din triburile germanice sau alte triburi barbare, deoarece acestea erau mai puțin afectate de intrigile interne din imperiul roman și, prin urmare, mai loiale.
Comandantul fiecărei schola palatina era un comes domesticorum (protector) subordonat unui magister officiorum. În secolul al IV-lea Notitia Dignitatum menționează cinci scholae în Imperiul Roman de Apus și șapte în Imperiul Roman de Răsărit.Notitia Dignitatum, Pars Orient. pp. 11, 4–10; Pars Occid. pp. 9, 4–8. Ca trupe de gardă, aceștia primeau mai multe privilegii decât soldații armatei normale, de exemplu rații suplimentare de hrană și scutirea de la plata anumitor taxe.Codex Iustinianus. De privilegiis scholarum pp. 12, 30.
Când împărații nu au mai participat ei înșiși la luptă, scholae și-au pierdut semnificația ca trupe de gardă de corp datorită lipsei lor de experiență în luptă. În Imperiul Bizantin acestea au fost înlocuite de excubitores sub împăratul Leon I și în cele din urmă au devenit trupe de paradă sub împăratul Zenon, în timp ce în Imperiul Roman de Apus, au fost complet desființate de regeleTheodoric cel Mare. În Imperiul Bizantin, după reformele militare și administrative din secolele al VI-lea și al VII-lea, scholae au servit doar scopurilor ceremoniale în așa-numita Tagmă.Richard I. Frank: Scholae palatinae. The palace guards of the later Roman empire (Papers and monographs of the American Academy in Rome 23), Academia Americana, Roma, 1969, pp. 201–219.
Note
Bibliografie
Richard I. Frank: Scholae palatinae. The palace guards of the later Roman empire (Papers and monographs of the American Academy in Rome), Academia Americamă, Roma, 1969.
Franz Tinnefeld: Scholae Palatinae în: Der Neue Pauly (DNP), vol. 11, Editura Metzler, Stuttgart, 2001, , col. 208. Categorie:Imperiul Roman în Antichitate târzie Categorie:Istoria Imperiului Roman Categorie:Istoria militară a Italiei