Dumitru Hîncu () a fost un publicist, eseist, istoric și traducător român, de origine evreu.
Biografie Copilărie și tinerețe Hîncu s-a născut în 1922 la Botoșani într-o familie evreiască. Tatăl său era Avram Haimovici, comerciant originar din Darabani iar mama sa se numea Perla. Hîncu a urmat liceul în orașul natal, în anii 1940-1944 a muncit în lagăre de muncă obligatorie în România, apoi a studiat istoria și literatura la Universitatea din București (1945-1947).S.Lazarovici 2003 Ulterior, a studiat scurt timp la Viena (1947-1948), și apoi, la Leipzig la Institutul de literatură Johannes Becher (1951-1953).
Cariera publicistică și literară În timpul regimului comunist din România, a lucrat pentru agenția de știri românească „Agerpres”, pentru revistele „Contemporanul” și „Veac nou”, a fost membru în comitetul de redacție al unor reviste românești destinate străinătății și a fost, de asemenea, șeful departamentului de literatură universală al editurii de stat pentru literatură și artă ESPLA din București. În ciuda represiunii politice și a cenzurii, Dumitru Hîncu s-a numărat printre intelectualii care „nu și-au pierdut speranța în soarta culturii” și au văzut în publicarea operelor marilor scriitori „o formă de salvare a conștiinței culturale”. D.Grigorescu 2003 Primul său articol în domeniul literar, „Actualitatea lui Dickens”,a fost publicat în 1946 în revista „Apărarea”. .Hâncu a publicat eseuri, studii și articole în presa literară românească - în revistele „Contemporanul”, „Gazeta Literară”, „Viața Românească”, „Arc” etc. O mare parte din cărțile și traducerile sale sunt dedicate literaturii germane. Hâncu a scris o biografie a lui Heinrich Heine (Heinrich Heine, Vestitor al unor vremuri noi, 1956), precum și o biografie a politicianului și intelectualului român Mihail Kogălniceanu (1960), și a realizat, de asemenea, un studiu despre receptarea operelor lui Thomas Mann în spațiul românesc (Conexiuni cu „Vrăjitorul”). În 1998, Hâncu a publicat și un studiu despre imagologie intitulat „„Noi” și germanii „noștri”. Hâncu a tradus scrisori de Heinrich Heine, Thomas Mann, Klaus Heitmann și alții. În 1984 a editat o selecție de broșuri și articole ale poetului român Ion Vinea.
Din 2000 până în 2007, Dumitru Hîncu a fost director coordonator al „Centrului pentru Studiul Istoriei Evreimii Române” din București. A fost, de asemenea, președintele departamentului de traducători al Uniunii Scriitorilor din România.
În 2012, la vârsta de 90 de ani, Dumitru Hîncu a primit o diplomă specială de apreciere din partea Uniunii Scriitorilor din România, alături de alți scriitori veterani. https://www.jewishfed.ro/downloads/realitatea/RE396-397.pdf Realitatea evreiască 2012]
Dumitru Hîncu a decedat în 2013 la București si a fost înmormântat la Cimitirul evreiesc Filantropia.
Premii și distincții 1964 - Ordinul Muncii clasa a III-a Decretul nr.500 al Conciliului de Stat al R.S. Romania din 9 decembrie 1964 Premiul Uniunii Scriitorilor din România Premiul Revistei Istorice din București 7 decembrie 2012 - Diplomă specială pentru întreaga activitate din partea Uniunii Scriitorilor din România
Cărți Heinrich Heine, vestitor al vremurilor noi 1956 Kogălniceanu 1960 Conexiuni cu „ Vrăjitorul" (Thomas Mann în România) 1995 În carte, Hîncu menționează, printre altele, un straniu proces de calomnie împotriva lui Thomas Mann în cercurile pro-naziste din România (ziarele „Porunca Vremii” și „Curentul”) care susțineau că romanul „Iosif și frații săi” a fost furat de „scriitorul evreu” Thomas Mann din cartea „Un vis al faraonilor” de un autor român necunoscut pe nume Aurel Păcuraru. De asemenea, este remarcă faptul că Mann s-a inspirat din figura escrocului român George Manolescu în crearea personajului Felix Krull. 1996 Evreii din România în Războiul de reîntregire a țării 1916-1919 (Romanian Jews in the War for the Unification of Romania 1916-1919)Un licăr în beznă.Acțiuni necunoscute ale diplomației românești 1997 (A Spark in the Dark, Unknown Acts of Romanian Diplomacy)Noi" și germanii „noștri”. 1800-1904 - 1998 2003 Excursii în timp. Frânturi dintr-o lume care a fost. Eseuri despre cultura germană și lumea evreiască 2006 Incursiuni istorice interbelice - incursiuni în anii dintre cele două războaie mondiale2009 Martha Bibescu pe care n-o știam 2010 Schițe pentru o pictură de epocă - 1930-1940) Ultimele două cărți se bazează pe cercetări efectuate de autor în arhive din România și Germania. 2012 Timpuri și oameni (Timpuri și oameni) 2021 - „Demult și neuitat”
Antologii „Ion Vinea, Săgeata și arabescul” 1984 cu o introducere a editorului „Mărturii: „Chestiunea evreiască” 1996 , cu o introducere a editorului
Traduceri Dumitru Hîncu a tradus din germană în română - Opere alese de Heinrich Heine, volumele 2 și 4, (1971,1976), „Im Schlaraffenland” (Țara huzurului) Heinrich Mann (1971), culegere de povestiri „Întoarcerea lui Casanova” de Arthur Schnitzler (1982), Winterspelt de Alfred Andersch, (1980), „Imaginea romanelor în spațiul lingvistic german” de Klaus Heitmann 1775-1918, studiu imagologic, cu o introducere a traducătorului, (1995), Pe urmele marelui fluviu, de Werner Lutz (în co-traducere cu Franz Hodiak, 2002) și „Jurnalul berlinez 1938” de Martha Bibescu (2001). „Mafia din Balcani” de Norbert Mappes-Niediek - (2005).
2002 București - Berna-București - Rapoartele diplomatice ale lui René de Wick 1940-1944 2000 - Maimonide - Călăuza rătăciților
Note
Lectură suplimentară N.Bârna. Hîncu, Dumitru în Dicționarul general al literaturii române, vol. 3: E-K. – București: Univers Enciclopedic, 2005
Legături externe articolul în „Crispedia” online Despre comunitatea botoșăneană pe saitul Federației Comunităților Evreiești din România în colaborare cu Bnai Brith Adriana Bittel - Recenzia cărții lui Hîncu Schițe pentru un tablou de epocă (1930-1940 în revista Selecția Formula AS online Adriana Bittel în Selecția Formula AS nr. 948, 2010 despre „Thomas Mann și România” de Hîncu într-un articol din 1995 pe site-ul românesc „autorii.com Interviu cu Dan Grigorescu Daniel Cristea-Enache Serii de opere ale clasicilor reprezentanți un refugiu din fața invaziei mediocrității. interviu cu Dan Grigorescu, 12 septembrie 2003 Dumitru Hâncu - Scriitori și publiciști botoșăneni pe site-ul Luceafărul Ion Istrate 2014-reprodus după Silvia Lazarovici - Dicționar biobibliografic'' Editura Agata, Botoșani, 2013
Articolele și traducerile sale Germanul în mentalitatea românească - de Dumitru Hîncu - articol în revista "Dilema Veche" 2-8 iulie 1999 Ultimii ani ai Martei Bibescu, în revista "Magazin istoric" nr. 4, 2002 cu o traducere a unui fragment din memoriile Ducelui d'Harcourt
Categorie:Nașteri în 1922 Categorie:Decese în 2013 Categorie:Absolvenți ai Universității din București Categorie:Critici literari români Categorie:Critici literari evrei Categorie:Istorici români Categorie:Istorici evrei Categorie:Publiciști români Categorie:Traducători români Categorie:Traducători evrei Categorie:Traducători din germană în română Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Botoșăneni