miniatura|Banca Națională a Austriei miniatura|Balanța comercială cu bunuri și servicii (țările din zona euro) Balanța comercială se referă la comerțul exterior, adică exportul și importul transfrontalier de bunuri de către o țară într-o anumită perioadă contabilă. Serviciile sunt înregistrate în balanța serviciilor. Este o analiză comparativă a valorii tuturor importurilor și exporturilor unei economii într-o anumită perioadă și, prin urmare, este denumită și balanță de bunuri sau balanță comercială de mărfuri. Un dezechilibru în balanța comercială a unei țări are ca rezultat creanțe de plată sau obligații față de alte țări (numite excedent comercial sau deficit comercial).
Balanța comercială este principala intrare în contul curent și este considerată cel mai important subbalanță a acestuia. Balanța comercială este întotdeauna legată de o altă balanță de plăți prin intermediul unei înregistrări contrare. De exemplu, exportul unei mașini în străinătate generează venituri (încasări din export) care apar în balanța valutară. Ca plată primită, exportul este înregistrat în activul balanței valutare și în pasivul balanței comerciale.
Conceptul de balanță comercială a apărut pentru prima dată în discursul științific în secolul al XVII-lea, sub doctrina mercantilismului. În această perioadă, s-a acordat o atenție deosebită acumulării de metale prețioase și bani. Accentul s-a pus mai puțin pe volumul acestor mijloace de plată și mai mult pe utilizarea și aplicarea lor activă în comerțul exterior. Comerțul a fost înțeles ca sursa prosperității naționale, motiv pentru care balanța comercială a primit o atenție constantă din ce în ce mai mare de-a lungul timpului.
Dacă valoarea exporturilor este exact egală cu importurile, aceasta se numește o balanță comercială echilibrată. Cu toate acestea, din cauza volumului general mare al schimburilor comerciale dintre țări, un astfel de echilibru este foarte puțin probabil, deoarece țările tind să aibă anumite priorități, cum ar fi orientarea spre export sau orientarea spre import.
Dacă exporturile totale (exporturile de bunuri) depășesc importurile totale (importurile de bunuri), rezultă o balanță comercială pozitivă. Această situație este cunoscută și sub denumirea de excedent comercial. Dacă veniturile din exporturi depășesc cheltuielile din import, apare un sold creditor. Un excedent comercial, împreună cu contul curent, duce la un export de capital.
Dacă importurile depășesc exporturile, aceasta se numește o balanță comercială pasivă sau negativă, sau un deficit comercial. Soldul debitor rezultat este apoi înregistrat în balanța de plăți cu semn negativ. Cheltuielile din importuri sunt mai mari decât încasările din exporturi. Un deficit comercial corespunde unei intrări de capital și duce la exporturi nete negative.
Influențe miniatura|Balanța comercială a SUA din 1960. Comerțul exterior al unei țări este determinat de mai mulți factori. Aceștia rareori apar izolat și sunt de obicei interdependenți. Ei creează și fac parte dintr-un ciclu care, din cauza mecanismelor economice complexe, este rareori previzibil cu certitudine. Cei mai importanți factori care influențează balanța comercială sunt prezentați mai jos.
Volumului exporturilor depinde de:
Afaceri externe: situația economică, venitul real, măsuri de politică economică, tarife vamale, importuri, exporturi Șocuri macroeconomice (materii prime, cerere etc.) Prețurile mărfurilor (monedă națională) Cursuri de schimb valutar Elasticitatea exporturilor și importurilor Competitivitate Potențialul producției interne, politica monetară și fiscală Acord comercial
Volumului importurilor depinde de:
Afaceri externe: Situația economică, măsuri de politică economică, producție șocuri macroeconomice (materii prime, cerere etc.) Prețurile mărfurilor (în valută) Cursuri de schimb valutar Elasticitatea exporturilor și importurilor Cererea internă Potențialul producției interne, politica monetară și fiscală, PIB, venit real Taxe vamale și acorduri comerciale
Creare Balanțele comerciale ale două țări pot diferi datorită metodelor diferite de înregistrare și evaluare a acestora. De exemplu, valorile exporturilor germane către SUA rareori sunt egale cu valorile importurilor americane din Germania. Aceste diferențe se datorează diverselor cauze și pot crește odată cu creșterea distanței și a nivelului de detaliu dintre țările investigate.
Austria Balanța comercială, denumită de obicei statistică a comerțului exterior în Austria, este compilată și publicată de Oficiul Federal de Statistică al Austriei (Statistik Austria) și este prezentată și în publicațiile Băncii Naționale a Austriei ca parte a balanței de plăți. Colectarea datelor din Austria se bazează pe două metode și trei componente (Extrastat/Intrastat și corecție). Extrastat înregistrează comerțul cu mărfuri cu țări terțe. Aceste date sunt colectate prin intermediul rapoartelor autorităților vamale. Intrastat listează comerțul din interiorul UE. Aceste date sunt determinate prin anchete directe în rândul companiilor, care sunt obligate să prezinte rapoarte lunare detaliate (în funcție de prag).
Elveția miniatura|Locația exclavei germane Büsingen în detaliu. Deși Elveția este situată în Europa Centrală și înconjurată de patru țări din zona euro, aceasta nu este membră a Uniunii Europene. Prin urmare, Elveția nu menține două statistici comerciale separate (comerț intra- și extra-UE), ci își obține toate datele privind balanța comercială din declarațiile vamale. Aceasta utilizează conceptul de comerț special, care include toate mărfurile cu o valoare de 1.000 de franci elvețieni (CHF) sau mai mult și o greutate care depășește 1.000 kg (m/l/bucată). Aceasta include prelucrarea, dar nu și tranzitul sau depozitarea. Zona de studiu elvețiană cuprinde nu numai teritoriul elvețian, cu excepția văilor Samnaun și Sampuoir, ci și Principatul Liechtenstein și exclava germană Büsingen.
Note
Vezi și
Lista țărilor după exporturi Lista țărilor după importuri Lista țărilor după soldul contului curent Offshoring
Categorie:Comerț internațional Categorie:Macroeconomie și economie monetară Categorie:Economie internațională