Riscurile pentru sănătate ale cadavrelor reprezintă pericolele legate de pregătirea și eliminarea necorespunzătoare a corpurilor neînsuflețite. În timp ce circumstanțele normale permit ca trupurile să fie rapid îmbălsămate, cremate sau îngropate, pot copleși sau întrerupe rapid protocoalele stabilite pentru gestionarea morților. În astfel de condiții, descompunerea și putrefacția cadavrelor se desfășoară necontrolat, generând o serie de probleme de sănătate, logistice și psihologice. După dezastre cu pierderi masive de vieți omenești cauzate de traume mai degrabă decât de boli — cutremure, furtuni, conflicte armate etc. — multe resurse sunt adesea irosite pentru îngroparea rapidă a morților și aplicarea de dezinfectant pe corpuri cu scopul specific de a preveni bolile. Specialiștii afirmă că pulverizarea este o irosire de dezinfectant și forță de muncă, deoarece „resursele care ar trebui direcționate către stabilirea alimentării cu apă, salubritate, adăpost, căldură și hrană igienică pentru supraviețuitori sunt folosite pentru săparea gropilor comune” și că „reproducând argumentele experților autoritari, cadavrele nu constituie un pericol pentru sănătate”.

Riscuri false Conform profesioniștilor din domeniul sănătății, teama de răspândire a bolilor prin corpurile celor uciși de traume nu este justificată. Printre alții, Steven Rottman, director al Centrului pentru Sănătate Publică și Dezastre din cadrul UCLA, a declarat că nu există dovezi științifice conform cărora cadavrele victimelor unui dezastru ar crește riscul de epidemii, adăugând că cadavrele reprezintă un risc de contagiune mai mic decât persoanele vii. În dezastrele ce implică traume, unde există o competiție pentru resurse, eforturile ar trebui concentrate pe restabilirea apei potabile, a igienei, a adăpostului și a hranei pentru supraviețuitori, nu pe săparea de gropi comune. Pulverizarea de dezinfectant este o pierdere de timp și resurse. Înmormântarea nediferențiată a cadavrelor demoralizează supraviețuitorii, iar lipsa certificatelor de deces poate cauza probleme practice acestora. Alte considerente importante includ practicile religioase și culturale, mirosul neplăcut și efectul asupra moralului.

Rădăcinile concepției greșite Noțiunea incorectă conform căreia toate cadavrele provoacă în mod inerent boli este susținută de: Teoria istorică eronată a , care susținea că bolile sunt răspândite prin aerul viciat de mirosul cadavrelor în descompunere. Confuzia între procesele normale de descompunere și semnele de boală, precum și ideea greșită că microorganismele responsabile de putrefacție sunt periculoase pentru cei vii. „Microorganismele implicate în procesul de descompunere nu sunt patogene”. Faptul că, după un dezastru major, bolile în rândul supraviețuitorilor sunt într-adevăr o problemă, dar din cauza condițiilor precare de viață. „Supraviețuitorii reprezintă un rezervor de boli mult mai important [decât cadavrele]”. Observația că trupurile celor care au murit de anumite boli contagioase (de exemplu, în epidemii de Ebola, Variolă sau gripă spaniolă) pot, într-adevăr, răspândi infecția, generalizând incorect acest fapt la toate cadavrele.

Conform (PAHO), „îngrijorarea că trupurile moarte sunt infecțioase poate fi considerată o reacție «naturală» a persoanelor care doresc să se protejeze”, deși „riscul pe care îl reprezintă cadavrele [celor uciși în dezastre naturale] pentru public este extrem de mic”.

Riscuri reale Contaminarea surselor de apă de către cadavrele neîngropate sau de către locurile de înhumare/depozitare temporară poate duce la răspândirea gastroenteritei prin conținutul intestinal normal.Disposal of dead bodies in emergency conditions. WHO Technical Note 8

Conform unui articol PAHO despre riscurile bolilor infecțioase după dezastre naturale:

Pentru cei care intră în contact direct cu morții (echipe de salvare), există un risc real din partea bolilor infecțioase cronice de care ar fi putut suferi victimele: hepatita B și C, HIV, patogeni intestinali, tuberculoză, holeră, Ebola și altele.

Substanțele cadaverină și putresceină sunt produse în timpul descompunerii corpurilor animale și umane, ambele emanând un miros respingător. Acestea sunt toxice doar dacă sunt ingerate în doze masive (toxicitate orală acută de 2 g per kg corp la șobolani); nu există efecte la o zecime din această doză. Deși cifrele pentru oameni nu sunt disponibile, sugerează că o persoană de 60 kg ar fi afectată semnificativ de aproximativ 27 g de putresceină pură. Pentru comparație, substanța similară , găsită în spermă, este de peste 3 ori mai toxică.

Note

Legături externe WHO guidelines on hygiene precautions when dealing with disposal of remains Health and safety information related to water purification, disease prevention, and management of dead bodies CNN — WHO: Corpses pose little threat slate.msn— Are Dead Bodies Dangerous? psandman.com Talking About Dead Bodies: Risk Communication After a Catastrophe Management of Dead Bodies After Disasters: A Field Manual for First Responders, 2nd ed., Pan American Health Organization, 2009. Downloadable book including printable forms such as Dead body identification form, Missing persons form, Label for dead body, etc.

Categorie:Igienă Categorie:Siguranță Categorie:Managementul situațiilor de urgență