Parcul Național Muntele Lurë-Dejë (în albaneză: Parku Kombëtar „Lurë-Mali i Dejës”) este un parc național din nord-estul Albaniei, care se întinde pe o suprafață extinsă de din 2018, cuprinzând întreaga secțiune a Kunora e Lurës, (fostul Parc Național Zall-Gjocaj) și Muntele Dejë. Parcul a fost înființat inițial în 1966 pentru a proteja diversele ecosisteme și biodiversitatea ca Parcul Național Lura. Altitudinea variază între . Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a inclus parcul în categoria a II-a. Cu toate acestea, este descris ca o zonă importantă pentru păsări și plante, deoarece adăpostește specii semnificative de păsări și plante.
Geografie Parcul Național Muntele Lurë-Dejës este dens populat în ceea ce privește vegetația. Plantația superioară constă în principal din conifere și foioase, în special în jurul malurilor lacurilor. Cel mai comun arbore din Lurë este fagul, alături de bradul argintiu, pinul negru, pinul roșu și pinul bosniac. Deosebit de protejat este pinul balcanic, care este o specie pe cale de dispariție și este comun doar în vestul Peninsulei Balcanice. Din punct de vedere fitogeografic, parcul se încadrează în ecoregiunea terestră a pădurilor mixte din Munții Pindului datorită biomului pădurilor, zonelor împădurite și tufărișurilor palearctice mediteraneene.
Floră și faună Parcul adăpostește numeroase specii. Cea mai importantă faună sălbatică care locuiește în parc include ursul brun european, râsul eurasiatic, lupul eurasiatic, jderul de pin european, căprioara sau cocoșul de munte vestic. Mamiferele mici includ veverița roșie sau căprioara albă. Cele douăsprezece lacuri glaciare din parcul național s-au format în timpul erei glaciare. Acestea sunt situate în partea de nord-est a națiunii, în județul Dibër, la o altitudine cuprinsă între 1.200 și 1.500 m (3.937 și 4.921 ft). Fiecare lac poartă un nume asociat cu caracteristica sa cea mai comună. Condițiile geomorfologice ale regiunii reflectă istoria geologică dinamică, mișcările tectonice și activitatea erozivă a râurilor care curg prin aceat parc.
Cea mai mare parte a zonei este acoperită de un amestec de fag, brad, pin, frasin și arțar care cresc pe calcar și dolomit. Conform poetului albanez Gjergj Fishta, „Cine n-a văzut Lura, n-a văzut Albania”, iar celebra călătoare britanică Edith Durham a fost citată astfel: „Când am urcat pe Qafë Lurë, am văzut un câmp atât de frumos, cum nu mai văzusem niciodată în niciun loc din Balcani”.
Postcomunism După căderea comunismului în anii 1990, zona a suferit defrișări masive din cauza exploatării forestiere ilegale și a incendiilor forestiere care au afectat grav ecosistemele. Se estimează că până la 50% din Parcul Național Lura original a fost distrus. În 2014, guvernul Albaniei a lansat o controversată campanie de reabilitare care a inclus reîmpădurire, lucrări rutiere și amplasarea de noi semnalizări.
Galerie de imagini
Note
Vezi și
Geografia Albaniei Zonele protejate din Albania Parcul Natural Korab-Koritnik Turismul în Albania
Lectură suplimentară Hanbury-Tenison, Robin. 2009. Land of Eagles: Riding Through Europe's Forgotten Country. Through Lura National Park Elsie, Robert. 2015. The Tribes of Albania: History, Society and Culture. The Tribe of Lura
Legături externe Portalul de turism Diber Proiectul Parcului Național Lure la North Green Association Pagina oficială de Facebook a Agenției de Administrare AdZM Diber
Categorie: Parcuri naturale din Albania Categorie: Turismul în Albania