Tiraspol (în ) este un municipiu cu o populație de circa 135.000 de locuitori, al doilea ca mărime din Republica Moldova (surclasat de Chișinău), și capitala autoproclamatei Republici Moldovenești Nistriene.
În anul 1989, populația orașului se ridica la aproximativ 182.000 locuitori,Всесоюзная перепись населения 1989 г. Численность городского населения союзных республик, их территориальных единиц, городских поселений и городских районов по полу cu tot cu suburbii 200 de mii, 32% ucraineni și 18% moldoveni. Conform recensământului făcut de autoritățile transnistrene în anul 2004, populația a scăzut la 159.163 locuitori, în 2011 la 135.700 locuitori.
Procentul moldovenilor a scăzut la 15% după datele noului recensământ (2004). Potrivit informațiilor din CIA World Factbook, 8.000–10.000 de cetățeni moldoveni au devenit refugiați în timpul războiului din 1992, mulți dintre ei provenind din Tiraspol, 1.000 dintre ei încă au statutul de refugiați și astăzi.
Etimologie Numele provine de la Tyras, denumirea antică și medievală a Nistrului, și polis, însemnând deci „orașul, cetatea Nistrului”.
În unele surse românești mai vechi, figurează și sub numele Tirișpolea.
Istorie
După războiul ruso-austro-turc din anii 1787–1792 d.Hr., a fost semnat Tratatul de la Iași, conform căruia Imperiul otoman ceda Imperiului țarist regiunea dintre râurile Bug și Nistru, cunoscută ca regiunea Oceacov.
Pentru întărirea noii frontiere de stat a Imperiului țarist, în 1792, pe malul stâng al râului Nistru, la cererea generalului Aleksandr Suvorov, a fost construită Cetatea Tiraspolului de arhitectul François Sainte de Wollant. În jurul cetății a fost fondat orașul Tiraspol, la porunca împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. După apariția orașului Tiraspol, mulți locuitori ai satului Sucleia s-au mutat în localitatea urbană, astfel populația orașului, în 1795, era de 2.500 locuitori.
Orașul Tiraspol, inițial, era centrul administrativ al regiunii Oceacov (Oceac), iar din 1806 a fost inclus în gubernia Herson. În 1816, populația orașului număra 5.300 locuitori.
După anexarea Basarabiei, în 1812, Tiraspolul pierde statutul său de important centru militar, iar în anul 1835 Cetatea Tiraspolului a fost desființată, însă orașul continua să crească și să se dezvolte. Colonizarea germanilor pontici a generat o creștere demografică, economică și culturală. În anul 1848 a fost înființată Dieceza de Tiraspol.
În anul 1869 a fost construită calea ferată care lega Tiraspolul și Odesa, iar în 1871 calea ferată spre Chișinău.
Primul Război Mondial a încetinit dezvoltarea orașului. În 1918, Basarabia s-a unit România, iar Nistrului din nou i-a revenit rolul de frontieră. În perioada 1929-1940, Tiraspolul este capitala Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. În această perioadă, în Tiraspol sunt construite numeroase fabrici, uzine și instituții de învățământ.
În 1940, Basarabia este anexată la URSS, iar RASSM devine parte componentă omogenă a RSSM-ului cu capitala la Chișinău, Tiraspolului revenindu-i doar rolul de centru raional a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. Tiraspolul se dezvoltă într-un ritm foarte rapid până la sfârșitul anilor 80 ai secolului trecut, când orașul avea o populație record de peste 200 mii locuitori.
Odată cu căderea URSS-ului și declararea independenței Republicii Moldova, la 27 august 1989, regiunea din stânga Nistrului, din cauza contradicțiilor lingvistice apărute, și-a proclamat, în 2 septembrie 1990, independența față de Republica Moldova, iar orașul Tiraspol a devenit capitala autoproclamatei „Republici Moldovenești Nistrene” (RMN).
În contextul invaziei ruse a Ucrainei, au avut loc în Tiraspol o serie de explozii pe , în jurul orei 17:45, în sediul birourilor „Ministerul Securității Statului” local și al filialei „Serviciului Federal de Securitate” rus din Transnistria. Acestea nu au făcut victime și au fost etichetate de autoritățile ucrainene drept operațiune sub steag fals a FSB-ului. Tot în 2022 au fost descoperite 2 gropi comune la cetatea din Tiraspol, unde erau îngropate în total peste 200 de persoane. Deși reprezentanții autorităților separatiste nu au dat vreo dată clară a perioadei din care datează rămășițele, unele surse susțin că victimele au fost ucise în perioada 1917-1930, la ordinele lui Lenin și Stalin, majoritatea fiind evrei anticomuniști.
Geografie La marginea de nord a municipiului este amplasată vâlceaua Colcot, o arie protejată din categoria monumentelor naturii de tip geologic sau paleontologic.
Demografie Tiraspolul este al doilea ca mărime oraș din Republica Moldova (după Chișinău) și cel mai mare din stânga Nistrului. Conform recensământului efectuat de autoritățile rebele nistrene, în noiembrie 2004, numărul locuitorilor din Tiraspol era 159.163 persoane, dintre care: Populație urbană: 158.070 locuitori Populație rurală: 1.094 locuitori
Luând în considerare faptul că înalta densitate a populației din sudul orașului Tiraspol și, practic, lipsa de hotare a acestuia cu localitățile adiacente, în Transnistria a apărut conceptul de Aglomerație Tiraspol–Tighina, cu aproximativ 250-300.000 locuitori comuni. Orașul Bender se află în partea dreaptă a Nistrului, însă, în urma războiului armat din 1992, a fost ocupat și de atunci este subordonat Tiraspolului. Aceste 2 orașe vecine, care formează o aglomerație comună, sunt unite între ele cu linii de troleibuze și autobuze. La sudul Tiraspolului mai este o localitate cu peste 10.000 locuitori, care se numește Sucleia și care a fost comasată încă pe la 1980. Chiar și locuitorii din regiune, uneori, nu știu până unde sunt hotarele Tiraspolului și de unde începe Sucleia.
Orașele Tiraspol și Tighina, despre unirea cărora se vorbește de mai bine de 40 ani, alcătuiesc o sistem comun de productivitate intensivă și relații culturale. Pe lângă troleibuze, între cele mai mari 2 orașe din Transnistria mai funcționează și linia de maxi-taxi nr. 20. În Bender sunt situate filialele multor instituții de învățământ ale Tiraspolului, printre care se numără și filiala Universității de Stat din Transnistria. Pentru aceste 2 orașe este specifică migrarea reciprocă a locuitorilor.
Sistemul unic de transport (autobuze și maxi-taxi) face legătura dintre Tiraspol și localitățile adiacente cum sunt Sucleia, Caragaș, Tîrnauca, etc.
Structura etnică și lingvistică În anul 1897, în orașul Tiraspol locuiau 31.616 persoane care se clasificau, pe limbi, în felul următorhttp://pop-stat.mashke.org/empire1897-lang-counties-cities.htm: Limba maternă Populație procente din total Rusă 14.013 44,32% Ucraineană 3.708 11,73% Belarusă 119 0,38% Poloneză 1.003 3,17% Cehă 1 0,003% Bulgară 56 0,18% Lituaniană 7 0,02% Letonă 7 0,02% Română 3.611 11,42% Idiș 8.568 27,1%
În anul 1926, în orașul Tiraspol locuiau 29.700 persoane care se clasificau, pe etnii, în felul următor: Grup etnic Populație % din total Ruși 16.276 54,8% Evrei 8.732 29,4% Ucraineni 4.277 14,4% Moldoveni (români) 416 1,4% Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația orașului era de 43.676 locuitori, distribuită astfel:Демоскоп Weekly - Приложение. Справочник статистических показателей Grup etnicPopulație% din totalRuși14.78533,85%Ucraineni12.50428,63%Evrei11.76426,93%Moldoveni (români)3.4807,97%
2004 Grup etnic Populație % din total Ruși 65.298 41,71% Ucraineni 52.278 33,07% Moldoveni (români) 23,790 15,05% Bulgari 2.450 1,55% Găgăuzi 1.988 1,26% Belaruși 1.712 1,08% Germani 701 0,44% Evrei 573 0,36% Armeni 360 0,23% Polonezi 324 0,2% Țigani (rromi) 116 0,07% Alții 7.849 4,98%
Conform recensământului neoficial, 90,4% din locuitorii orașului dețin "cetățenie" transnistreană, însă o parte din ei mai au și o a doua cetățenie: Republica Moldova – 16,2%, Federația Rusă – 16,1% sau Ucraina – 12,4%.
Relații internaționale Orașul Tiraspol este membru al Întrunirii Internaționale a capitalelor și marilor orașe și a Clubului Internațional al Mării Negre.
În Tiraspol lucrează reprezentanți ai următoarelor organizații internaționale: Misiunea OSCE-ului în Republica Moldova (oficiul Tiraspol) Comitetul Internațional pentru diplomație socială Asociația Internațională a activiștilor culturii și artei
Consulate Țară Adresă Telefon 20px|Rusia Rusia str. 25 octombrie, nr. 15 95539
Orașe înfrățite Țară Oraș Data înfrățirii Republica MoldovaBălți ?Comrat NorvegiaTrondheim1987 GermaniaEilenburg2002 UcrainaOdesa2006NikolaevTernopolIsmailCetatea Albă
Țară Oraș Data înfrățirii UcrainaHerson2006Cerkasî RusiaVolgogradKalugaKursk BelarusMinsk RusiaSeverodvinsk
Personalități Născuți în Tiraspol
Nikolai Zelinski (1861–1953), chimist Siluan Kravțov (1870–1941), mitropolitul tuturor creștinilor de rit vechi (1939-41) Mihail Larionov (1881–1964), pictor Alexandru Nicolschi (1915–1992), activist comunist, torționar al Securității Olga Bîkova (1922–1999), activistă comunistă Anatol Colceag (1927–2020), pictor Vladislav Grosul (1939–2022), istoric Mihail Bergman (n. 1948), colonel rus Felix Kreichman (n. 1949), politician Vladimir Beliaev (n. 1965), politician Maia Parnas (n. 1974), politiciană transnistreană Eugen Hmaruc (n. 1977), fotbalist Alexandru Popovici (n. 1977), fotbalist Alexandru Covalenco (n. 1978), fotbalist Oleg Ichim (n. 1979), fotbalist Stanislav Ivanov (n. 1980), fotbalist Aleksandr Martînov (n. 1981), politician Andrei Corneencov (n. 1982), fotbalist Serghei Pașcenco (n. 1982), fotbalist Evgheni Pațula (n. 1983), fotbalist Igor Picușceac (n. 1983), fotbalist Serghei Alexeev (n. 1986), fotbalist Stanislav Namașco (n. 1986), fotbalist Alexandra Bocancea (n. 1989), fotbalistă Alexandru Pașcenco (n. 1989), fotbalist Anatol Cheptine (n. 1990), fotbalist Constantin Mandrîcenco (n. 1991), fotbalist Valeria Lukyanova (n. 1992), fotomodel Valeriu Ciupercă (n. 1992), fotbalist Violeta Mițul (1997–2023), fotbalistă
Alte personalități legate de oraș Theodor Burghele a lucrat ca medic în Tiraspol în cel de-al doilea război mondial; Ilie Ilașcu a condus filiala din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova.
Galerie de imagini
Referințe
Bibliografie Tiraspol (422 p.) – Miriam Weiner's Routes to Roots Foundation
Legături externe
Tiraspol.info – pagina de internet istorică. VisitPMR.com (pagina de internet finanțată de autoritățile separatiste)
Categorie:Localități din județul Tiraspol, Transnistria Categorie:Municipii din Stînga Nistrului