miniatura|Shanghai a devenit un simbol al recentului boom economic al Chinei. Secolul al XXI-lea (sau secolul XXI) a debutat la 1 ianuarie 2001 și se va încheia pe 31 decembrie 2100. Este secolul curent și primul din mileniul al III-lea din era noastră (sau după Hristos în conformitate cu calendarul gregorian din creștinism).
Prima jumătate a secolului XXI a fost marcată de pași semnificativi în progresul tehnologic, în domenii precum Inteligență artificială, Internet, Streaming, Media de socializare, Cibernetică, Nanotehnologie, Robotică, Stealth, Lassere, Baterie reîncărcabilă și Fuziune nucleară. Populația a crescut de la 6 miliarde la 8 miliarde în 23 ani.
Primele trei decenii au fost dominate de evenimente geopolitice semnificative: Războiul împotriva terorismului, Marea Recesiune, Primăvara arabă, Criza refugiaților în Europa, Pandemia de COVID-19, Conflictul arabo-israelian, Războiul ruso-ucrainean (2014–prezent) și Al Doilea Război Rece.
A șasea extincție în masă din istoria Pământului, Extincția din Holocen-Antropocen, a devenit tot mai conștientizată la nivel global de către oameni, iar eforturile pentru protejarea mediului și reducerea poluării au crescut.
O confruntate între globalizare și naționalism, precum și între ideologiile progresism și conservatorism, a luat amploare în majoritatea țărilor democratice din America de Nord, America de Sud, Europa și Oceania. Majoritatea statelor din Asia și Africa au rămas controlate de regimuri autoritare.
În ciuda crizelor financiare, sărăcia a fost redusă, iar începutul secolului XXI a cunoscut o creștere a standardelor de viață. Calculatoarele, telefoanele inteligente cu aplicații, dronele, comunicarea prin streaming și automobilele electrice au devenit comune și utilizate în masă.
Omenirea a continuat să folosească combustibilii fosili, dar și să facă tranziția către energiile verzi. Cercetările și descoperirile în tehnologia medicală au dus la stoparea răspândirii bolilor infecțioase, precum Virusul Zika, Ebola, Gripa aviară, Gripa porcină, HIV, Variola maimuței și Coronavirus, precum și la noi metode de tratare a cancerului.
Rezumat
La începutul anilor 2000, Statele Unite ale Americii erau unica superputere globală, fiind cel mai mare câștigător al celor două războaie mondiale și al Războiului Rece din secolul XX, având cele mai avansate forțe aviatice și navale. Dar după două decenii, supremația sa este contestată de puteri emergente precum Republica Populară Chineză, considerată în prezent cea mai mare putere economică datorită producției industriale și o superputere emergentă cu cea mai mare armată terestră (2.035.000 militari), precum și de Federația Rusă care este deținătoarea a celui mai mare teritoriu de pe suprafața terestră și a celui mai mare arsenal balistic și nuclear (5.508 de rachete nucleare).Cursa înarmării a sporit de la mijlocul anilor 2010 și a luat amploare la începutul anilor 2020, fiind reaprinsă teama de izbucnirea unei conflagrații mondiale la 30 ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice și încetarea Războiului Rece.
Începutul secolului a fost marcat de începerea mandatului președintelui republican George W. Bush al Statelor Unite pe fondul creșterii economiei globale, ascensiunii corporațiilor în industria informatică (ca Microsoft, Apple, Oracle, Nvidia, Intel, Google, Tencent, Sony, Samsung și Amazon) și răspândirea consumerismului de tip american în țările emergente, mai ales în fostele țări comuniste. Creșterea economică a încetinit din cauza crizei financiare globale din 2007-2008, dar alte întreprinderi private s-au ridicat în domenii noi, precum rețele de socializare (Meta, Twitter, TikTok), inteligența artificială (OpenAI care a produs ChatGPT), fabricarea de drone (DJI) și industria automobilelor electrice (Tesla, Inc.).
Preocuparea pentru combaterea terorismului a crescut după atacurile din Statele Unite (Atentatele din 11 septembrie 2001) coordonate de al-Qaida și Europa de Vest (Atentatele teroriste de la Paris din noiembrie 2015) coordonate de ISIS, mișcări fundamentaliste. Intervenția NATO în Afganistanul condus de regimul taliban, intervenția coaliției condusă de SUA împotriva Irakului controlat de dictatorul Saddam Hussein și căderea unor regimuri dictatoriale din Egipt, Yemen, Tunisia și Libia pe durata Primăverii Arabe au dus la războaie civile (Siria) și instabilitate politică în Orientul Mijlociu și Apropiat, precum și crize de refugiați în Europa.
În 2014, Federația Rusă condusă de Vladimir Putin a anexat Crimeea de la Ucraina, iar pe 24 februarie 2022, a declanșat cea mai mare ofensivă militară convențională din Europa de la al Doilea Război Mondial, rezultând o altă criză de refugiați și perturbări ale comerțului global. Creat în 1948 din secolul anterior, statul israelian încă se află în conflict cu mișcările palestiniene Hamas și Hezbollah, dar și cu Iran al cărui program nuclear provoacă îngrijorări.
În ultima parte a anilor 2010 și în prima parte a anilor 2020, Războiul din Nagorno-Karabah, Războiul Civil Sirian, Războiul Ruso-Ucrainean și Războiul Israel-Hamas din 2023 au devenit primele conflicte la care s-au folosit drone la scară largă.
În primele două decenii ale secolului XXI, 45% din populația globală trăiește într-o „formă de democrație” (precum Turcia condusă de Recep Tayyip Erdoğan, Ungaria condusă de Viktor Orban și India condusă de Narendra Modi), în vreme ce numai 8% trăiește într-o formă de democrație deplină (Danemarca fiind prima din topul celor mai libere țări). Restul populației trăiește sub regim totalitar sau autoritar (Coreea de Nord condusă de Kim Jong Un din 2011, Iran condusă de Ali Khamenei din 1989, China condusă de Xi Jinping din anul 2012, Rusia condusă de Vladimir Putin din anul 2000).
Populația globală a crescut la 7 miliarde de oameni în 2011, și la 8 miliarde în 2023, iar populația Indiei de 1,425,775,850 de oameni a depășit-o pe cea a Chinei de 1,409,670,000. Organizația Națiunilor Unite estimează că în 2050, populația globală va crește la 9.7 miliarde de oameni și la 10,4 miliarde în anii 2080, iar două treimi din aceasta va trăi în mediul urban.
Uniunea Europeană s-a extins în secolul XXI, adăugând încă 13 noi state membre din estul Europei, însă Regatul Unit s-a retras din cea mai mare organizație economică. Multe dintre statele membre UE au introdus Euro ca monedă de circulație internațională, renunțând la monedele naționale. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord s-a extins la rândul său, ajungând la un număr de 32 de state membre în contextul amenințării Federației Ruse asupra Europei de Est și planării pericolului izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial după invazia Ucrainei. Analiștii și jurnaliștii vorbesc despre Al Doilea Război Rece, un termen care se referă la o creștere a tensiunilor politice, sociale, informaționale și militare în secolul XXI.
Secolul al XXI-lea a marcat răspândirea ideilor progresiste, precum corectitudinea politică, multiculturalismul și promovarea diversității și luptei împotriva rasismului, prin venirea unor lideri politic de culoare la conducerea guvernelor din țări dezvoltate populate majoritat de albi: președintele democrat Barack Obama al Statelor Unite în 2008 și prim-ministrul conservator Rishi Sunak al Regatului Unit al Marii Britanii, primul cu origini indieni și de religie hindusă.
De asemenea, cel de-al patrulea val al feminismului s-a născut la mijlocul anilor 2010 și a continuat până în anii 2020, persoane de sex feminin ajungând la conducerea unor guverne sau organizații: Angela Merkel, cancelarul Germaniei, Dilma Rousseff - președintele Braziliei, Giorgia Meloni - prim-ministrul Italiei, Sanna Marin - prim-ministrul Finlandei, Julia Gillard - prim-ministrul Australiei, Maia Sandu - președintele Republicii Moldova, Cristina Fernández de Kirchner - președintele Argentinei, Helen Clark - prim-ministrul Noii Zeelande, Viorica Dăncilă - prim-ministrul României, Park Geun-hye - președintele Coreii de Sud, Ursula von der Leyen - președintele Comisiei Europene. Mai puțin de o treime din statele membre ONU au avut vreodată un lider de sex feminin.
La mijlocul anilor 2010, în Europa are loc ascensiunea mișcărilor și partidelor naționaliste, eurosceptice și populiste de extrema dreaptă care se opun normelor europene, precum primirea refugiaților și căsătoriile între persoanele de același sex. În noiembrie 2016, miliardarul republican fără experiență politică Donald Trump este ales președintele Statelor Unite după ce a făcut o serie de promisiuni populiste: „va construi zidul cu Mexicul”, va anihila terorismul islamic fundamentalist și va confrunta China pe care a acuzat-o de spionaj și furt tehnologic.
Efectele încălzirii globale și creșterii nivelului mărilor și oceanelor de pe urma topirii calotelor glaciare de la poli au agravat crizele ecologice, cu dispariția a opt insule între anii 2007 și 2014.
ONU, dar și alte organizații ecologiste, au estimat că distrugerea ecosistemelor și poluarea ar putea duce la criza resurselor și colapsul biodiversității la mijlocul secolului XXI. Conform unei proiecții din 2014 a OMS, schimbările climatice sunt cel mai probabil să provoace 250.000 de decese anual între 2030 și 2050. Mai multe mișcări pentru protecția mediului au advocat pentru limitarea emisiilor de carbon și promovarea energiei verzi, iar multe state au introdus noi legi. Pe 22 aprilie 2016, 195 de state au semnat Acordul de la Paris, angajându-se să reducă emisiile de carbon. La nivel global, aproximativ 1 din 7 mașini noi vândute în 2022 au fost electrice.
Între ianuarie 2020 și mai 2023, Pandemia de COVID-19 s-a răspândit rapid în toată lumea, ucigând peste 15 milioane de persoane și cauzând restricții temporare de circulație, inflație și cea mai mare recesiune globală de la Marea Depresiune. Tulburările psihice (anxietatea, depresia), dependența de droguri, afecțiunile cauzate de sedentarism și obezitate și dezinformarea cauzată de știri false au fost tot mai mult luate în serios pe măsură ce s-au proliferat accesul la internet prin dispozitivele portabile, precum telefoanele inteligente (iPhone produs de Apple din 2007) care au schimbat stilul de viață. Mai mult de jumătate din populația lumii are acces la internet potrivit datelor din 2018. În 2024, numărul actual de utilizatori de telefoane inteligente la nivel mondial este de 4,88 miliarde, ceea ce înseamnă că 60,42% din populația lumii deține un telefon inteligent cu acces la internet.
Pe 5 noiembrie 2024, Donald Trump a fost ales pentru a doua oară președinte al Statelor Unite ale Americii, fiind învestit la 20 ianuarie 2025. El s-a arătat interesat de alăturarea Canadei ca al 51-lea stat al Statelor Unite ale Americii.
Pe plan științific și tehnologic, se fac progrese în inginerie genetică, secvențierea ADN-ului uman, tratarea cancerului, celule stem, vaccinurile antivirale, nanotehnologie și în industria producătoare de proteze controlate cu gândul.
Agențiile aerospațiale ca NASA, dar și întreprinderile private ca SpaceX, intenționează să colonizeze Luna până în 2030 prin construirea de baze permanente și stație spațială lunară. De asemenea, au ca obiectiv să trimită primii astronauți pe Marte. În secolul XXI-lea, Homo Sapiens ar putea deveni specie multiplanetară dacă astronauții se vor stabili permanent pe cea de-a patra planetă de la Soare.
Știință și tehnologie
În noiembrie 2018, în China, a început o nouă eră biologică - s-a născut primul copil modificat genetic. Ingineria genetică a luat amploare, ducând la modificări demografice și chiar la diminuarea bolilor în rândul populației umane. Femeile fac apel tot mai des la avort, anticoncepționalele, iar oamenii au devenit tot mai pretențioși la selectarea partenerilor sexuali. În țările din Asia de Sud-Est, tot mai puține fete se nasc, părinții având preferința de a naște băieți.