Constantin Țoiu (CONSTANTIN ȚOIU (1923-2012)) a fost un romancier, eseist și traducător român contemporan.
Biografie Constantin Țoiu s-a născut la 19 iulie 1923 în localitatea Urziceni, județul Ialomița. Școala primară a absolvit-o în localitate, învățător fiindu-i domnul Haralambie Ionescu. A urmat la Brașov Liceul „Dr. Ioan Meșotă”, secția umanistă. Profesori excelenți au contribuit la formarea sa intelectuală încă din adolescență, printre care cel de limba latină, Spiru Hoidas,Bodea, Valentin; Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” 1869-2009 Momente - etape - profesori - promoții; Editura Romprint; Brașov 2009 pomenit cu diverse ocazii.
Războiul îl prinde elev. Armata o face la școala militară de aviație Buzău, ca observator aerian. Nu participă la lupte. Este demobilizat cu gradul de sublocotenent în rezervă. În 1942 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o termină în vara anului 1946, cu o licență „Magna cum laude". Printre profesorii din acea perioadă se remarcă: Mircea Florian, Tudor Vianu, Mihai Ralea, Mircea Vulcănescu, scurt timp și Dimitrie Gusti la catedra de sociologie. A fost ultimul an în care se mai predase „filosofia idealistă".
Începând cu anul următor, 1947, în facultate avea să fie introdus marxism-leninismul, cu urmările lui nefaste. Autorul insista asupra acestei „rupturi" nefericite de tradiția românească strălucită, în gândire și literatură, din anii interbelici.
În scrisul său se simte stilul „vechii școli", ceea ce îi va conferi o anume particularitate față de confrații mai puțin vârstnici.
A lucrat ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, precum și la revistele Luceafărul, Gazeta literară, România literară și la Radioteleviziunea Română. Între anii 1981-1990 a fost secretar al Asociației Scriitorilor din București și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în presa culturală, în 1958, la „Gazeta literară”, iar editorial, în 1965, cu romanul Moartea în pădure.
La 23 mai 1995, Consiliul Local Urziceni i-a decernat titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Urziceni".Geografii literare - Constantin Toiu, Formula AS, 2006
A fost distins cu premii literare importante, acordate de Uniunea Scriitorilor din România și de Academia Română.
Faima cea mai mare i-a adus-o romanul Galeria cu viță sălbatică, roman simbolic, apropiat de poetica realismului magic din romanul latino-american.
A murit pe data de 4 octombrie 2012 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
Opera Romane și nuvele
Moartea în pădure (roman), Editura Pentru Literatură, 1965 Duminica muților (nuvele), Editura Pentru Literatură, 1967 Galeria cu viță sălbatică (roman), Editura Eminescu, 1976 (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editura Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; romanul a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polonă) Însoțitorul (roman), Editura Eminescu, 1981 (reeditări în 1989, 2004) Obligado (roman), Editura Eminescu, 1984 (reeditare în 1997) Căderea în lume (roman), Editura Cartea Românească, 1987 (reeditare în 1994, prefață de Nicolae Manolescu)Cronica de familie, 14 martie 2008, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 31 martie 2013 și în 2007 (Editura Art, studiu introductiv, note și dosar de receptare critică de Marius Mihet) Barbarius (roman), Editura Allfa, 1999 Istorisirile Signorei Sisi (roman), Editura Cartea Românească, 2006 Istoria la firul ierbii, 29 iunie 2007, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 24 martie 2013Istorisirile unui scriitor de moda veche, Bianca Burța-Cernat, Observator cultural - numărul 324, iunie 2006, accesat la 30 ianuarie 2014
Eseuri. Publicistică Destinul cuvintelor (publicistică), Editura Cartea Românească, 1971 Pretexte (eseuri), Editura Albatros, 1973 Alte pretexte (eseuri), Editura Eminescu, 1977 Caftane și cafteli. Prepeleac doi, trei, Editura Cartea Românească, 1994 Morbus diaboli, Editura Cartea Românească, 1998 Răvașe din Kamceatka. Prepeleac cinci, Editura Allfa, 2000 Memorii din când în când, vol. I-II, Editura Cartea Românească, 2003-2006 Trompete dupa-amiaza, Editura Cartea Românească, 2004 Vrăjeli (de buzunar) (note bio-bibliografice de Marius Mihet), Editura Art, 2007
Memorialistică Memorii din când în când, vol. I, II, III, Editura Cartea Românească, 2003-2006 Memorii întârziate, Editura Cartea Românească, 2009 Memorii vol. V: Vederi din Prepeleac, Editura Cartea Românească, 2010
Afilieri Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Distincții Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, e) 45.
Opere traduse
Vadszőlőlugas. Regény. Forditotta Borsi - Kálmán Béla. Budapest: Európa; NYIFÜ; Dabas: Dabasi, 1980. 632p. - Galeria cu viță sălbatică. L’Exclu. Roman. Trad. Georges Barthouil; Ilinca Barthouil-Ionesco. Geneve: Nagel, 1981. 313p. (Collection UNESCO d’oeuvres représentatives. Série européenne). - Galeria cu viță sălbatică. Vadszőlőlugas. Regeny. Forditotta Borsi - Kalman Bela. Az utoszot Kovacs Janos irta. Bukarest: Kriterion, 1982. 481p. (Román Irók). - Galeria cu viță sălbatică. A kísérő. Regény. Forditotta Papp László. Budapest: Európa, 1984. 427p. - Însoțitorul. Grzech pierworodny. Przeł. z rum. Danuta Bieńkowska. Warszawa: „Czytelnik“, 1985. 417p. - Galeria cu viță sălbatică. Die Galerie mit Wildem Wein. Roman. Trad. Helga Reiter und Erika Scharf. Bukarest: Kriterion, 1987. 502p. - Galeria cu viță sălbatică.
Note
Legături externe
http://revistaramuri.ro/index.php?id=420&editie=22 Constantin Țoiu , Alex. Ștefănescu, România literară - anul 2002, numărul 46 http://cristea-enache.ro/constantin-toiu-cronica-de-familie Marius Mihet despre Constantin Toiu in „Romania literara”, nr. 49/2015 http://www.romlit.ro/structuri_n_miniatur
Interviuri
Un interviu al Eugeniei Vodă cu scriitorul Constantin Țoiu https://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-constantin-toiu-585096.html interviu în „Jurnalul național”, 18 iulie 2011 Geografii literare - Constantin Toiu, Adriana Bittel, Formula AS - anul 2006, numărul 705
Categorie:Nașteri în 1923 Categorie:Decese în 2012 Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Prozatori români Categorie:Romancieri români Categorie:Scriitori români din secolul al XXI-lea Categorie:Traducători români Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Oameni din Urziceni Categorie:Cetățeni de onoare din România Categorie:Decorați cu Ordinul național Pentru Merit