thumb|250px|Biserica de lemn din Fildu de Sus, 1727, renumită pentru fleșa sa ascuțită, acoperișul înalt și pictura murală interioară bine păstrată. thumb|250px|Biserica de lemn din Cizer, 1773, semnată de meșterul Horea, conducător și martir al răscoalei de la 1784 thumb|250px|Biserica de lemn din Criștelec, 1785, unul din numeroasele lăcașuri pierdute în decursul secolului XX. thumb|250px|Biserica de lemn din Mierța, 1857, împreună cu alte 14 vechi biserici de lemn sălăjene, nu este protejată de lege. thumb|250px|Biserica de lemn din Brâglez, 1721, surprinsă de pictorul englez Adrian Scott Stokes în anul 1906. Pictura murală exterioară era una dintre trăsăturile caracteristice ale bisericilor din Sălaj.

Bisericile de lemn din Sălaj fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești. În satele Sălajului sau de pe aceste meleaguri se mai păstrează 92 de biserici de lemn, dintre care 68 au statutul de monument istoric în județ iar 9 sunt monumente salvate și păstrate în alte părți. Vechimea lor se întinde de la începutul secolului al XVII-lea până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, cele mai multe fiind ridicate în secolul XVIII. În interioarele lor se păstrează un tezaur semnificativ de piese de mobilier, pictură parietală și icoane, care surprind activitatea multor zugravi ardeleni și din alte părți. Pentru această regiune, bisericile de lemn constituie unul dintre cele mai distincte elemente de identitate, Sălajul asumându-și astăzi numele de "județul bisericilor de lemn".

Documentare Cercetătorii maghiari au fost cei dintâi care au evidențiat valoarea bisericilor de lemn din Sălaj. János Ferencz Fetzer a scris primul studiu în 1896, în binecunoscuta revistă de arheologie a Academiei Maghiare: Archaeologiai Értesitö. Fetzer ne-a lăsat printre altele singurele descrieri ale bisericilor de lemn din Bănișor și Sâg, puțin înainte ca acestea să dispară. Asupra bisericilor de lemn din Sălaj revin frații László și Gábór Szinte în 1913, în revista de prestigiu a Muzeului Național din Budapesta: "Értesítöje". Seriozitatea acestora se poate remarca din releveele și fotografiile pe care le-au făcut pe teren. Materialele publicate sunt astăzi mărturii documentare unice privitoare la bisericile de lemn dispărute din Fildu de Jos, Fildu de Mijloc și Mesteacănu.

Intelectualul sălăjan Leontin Ghergariu este cel care pornește cercetarea în perioada interbelică, în arhiva sa personală adunând fotografii, schițe și însemnări din numeroase biserici de lemn ce aveau să dispară sub ochii săi în deceniile de dinainte și de după al doilea război mondialGhergariu 1976.. El a lăsat în manuscris primul studiu monografic al bisericilor de lemn din Sălaj. În timpul vieții a publicat un studiu dedicat meșterilor de biserici din Sălaj, urmând firul inscripțiilor, unele dintre ele cunoscute numai din notele sale de terenGhergariu 1973.. Un alt cercetător activ în perioada interbelică, și mult după aceea, a fost Atanasie Popa, care a documentat și publicat scurte articole despre câteva biserici de lemn din Sălajul actualDe exemplu bisericile de lemn din Brâglez (1930), Căpâlna (1942), Cizer (1963), Păușa (1971).. După 1964, Direcția Monumentelor Istorice a trimis în Sălaj pentru completarea listei monumentelor istorice, pe cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, cea care a umblat neobosit în satele sălăjene, publicând mai multe studii valoroase despre bisericile de lemn de pe aceste meleaguriCristache-Panait 1969, 1971, 1976 și 1978.. În aceeași perioadă a studiat bisericile de lemn din partea de apus a Sălajului cercetătorul Ioan GodeaGodea 1972, 1978, 1996.. Cei doi își împart meritul de a publica primul repertoriu al bisericilor de lemn din Sălaj, apărut în 1978 prin grija Eparhiei Ortodoxe a OradeiMonumente istorice istorice bisericești din Eparhia Oradei 1978, 235-436.. În deceniile din urmă au mai apărut studii monografice diverse ale unor biserici de lemn sau ale unor parohii, cu contribuții limitate. În 2008 a apărut prima carte dedicată în întregime bisericilor de lemn monumente istorice din județul SălajPetrean-Păușan (red) 2008., ai cărei autori sunt preoții și intelectualii satelor în care aceste biserici se găsesc sau din care au fost transferate. Materialul ei este inegal, dar nu lipsit de informații inedite. Cercetarea bisericilor de lemn din Sălaj a fost intensificată în ultima vreme de istoricul Bogdan Ilieș. Acesta a studiat fenomenul de trecere de la construcția de biserici de lemn la cele de zid într-o perioadă mai puțin cunoscută, mijlocul secolului al XIX-lea- mijlocul secolului al XX-leaIlieș 2019.. De asemenea, el susține activ un proces de documentare și salvare al numeroaselor biserici de lemn din zonă. Din inițiativa lui Bogdan Ilieș și prin participarea unor specialiști de la laboratoare de specialitate din țară se desfășoară un proiect dendrocronologic, de amploare, care a dat deja roade prin publicarea unor rezultate parțiale.

Bisericile de lemn din Sălaj s-au bucurat în timp de atenția unor cercetători de prestigiu, iar unele dintre bisericile de lemn de aici au intrat devreme în patrimoniul cultural românesc. Se disting îndeosebi bisericile de lemn din Cizer și Fildu de Sus, cele din Bălan Josani, Bulgari, Borza și multe altele. Este de regretat amânarea apariției volumului monografic a lui Leontin Ghergariu, astăzi unic în documentarea atâtor monumente dispărute. Bisericilor de lemn din Sălaj le lipsește încă un studiu aprofundat, bazat pe documentare amplă de teren și cercetare extensivă a surselor de arhivă, dens în informații, analize istorice și artistice actualizate.

Biserici de lemn sălăjene Pe lista monumentelor istorice din judeșul Sălaj există 68 de biserici de lemn. La acestea se adaugă zece biserici de lemn salvate în afara SălajuluiBisericile de lemn din Cizer, Petrindu, Bezded, biserica nobililor din Letca, Gălpâia, Gâlgău, Tămașa, Glod, Buzaș, Fildu de Mijloc.. În ultimii ani s-au făcut eforturi de a repara bisericile de lemn declarate monument istoric din Sălaj. Mai sunt totuși unele dintre ele neîngrijite și amenințate de degradare sau intervenții exagerate.

Au fost lăsate în afara listei monumentelor istorice și deci lipsite de orice protecție oficială un număr de 16 biserici nu mai puțin valoroase. Bisericile de lemn din Adalin, Bercea, Chechiș, Chendremal, Ciula, Ciureni, Cuciulat, Mierța, Măleni, Poiana Onții, Preluci, Rogna, Sântă Măria, Stoboru, Valea Loznei și Zalha sunt păstrate în virtutea utilității lor de lăcașe de cultToate acestea semnalate de Bogdan Ilieș.. Dacă această funcțiune va fi preluată de o altă biserică, biserica de lemn riscă să disparăEste de exemplu cazul bisericii de lemn din Solona, incediată în martie 2002. Citește: Biserica incendiata de localnici.

Numărul bisericilor de lemn a scăzut continuu în veacul trecut. Procesul înlocuirii lor cu cele de zid a început pe meleagurile sălăjene după 1850 și a culminat în prima jumătate a secolului 20. Este timpul ca procesul de distrugere a unui ansamblu semnificativ din patrimoniului cultural sălăjean să fie oprit definitiv, odată mai mult „în județul bisericilor de lemn”.

Lista celor 92 de biserici de lemn conservate (în aldin) completată cu 34 de biserici dispărute (în cursiv). Anii marcați în aldin indică datări certe. Celelalte datări sunt bazate pe inscripții, documente și tradiții locale. Acestea pot surprinde faze ulterioare sau pot fi greșit interpretate și de aceea nu sunt absolute. Acolo unde lipsesc anii încadrarea într-o anumită epocă este relativă.

secolul 17 1616 Racâș 1630 Fildu de Jos 1645 Baica 1658 Gâlgău 1658 Măgura 1660 Căpâlna 1665 Letca, a iobagilor 1672 Bârsău Mare 1672-1674 Ileanda 1665-1689 Bălan Cricova 1689 Gostila 1692 Sânpetru Almașului 1692-1695 Bozna 1695 Bălan Josani Românași Sălățig Boiansecolul 18 1705 Bârsa 1707 Ciula 1716 Tusa 1717 Hida 1720 Dobrin 1720 Brusturi 1721 Brâglez 1722 Aleuș 1723 Sighetu Silvaniei 1723-1725 Toplița 1726 Ban 1727 Fildu de Sus 1727 Zimbor 1727 Drighiu 1729 Ciumărna 1730 Zalnoc 1730 Păușa 1730 Moigrad 1732 Nadiș 1739 Prodănești 1739 Chichișa 1740 Glod 1742 Mal 1743 Negreni 1744 Vădurele 1747 Bănișor 1749 Horoatu Cehului 1750 Pria 1753 Domnin 1754 Poarta Sălajului 1754 Bezded 1754 Șoimușeni 1753-1755 Doba Mică 1755 Măleni 1756 Jac 1757 Peceiu 1758 Borza 1759 Bulgari 1758 Bodia 1759 Brebi 1759 Bozieș 1760 Sârbisecolul 18 1765 Cehei 1754-1765 Bocșița 1768 Gălpâia 1772 Mănăstirea Strâmba 1773 Cizer 1776 Lazuri 1778 Sânmihaiu Almașului 1778 Stâna 1780 Poiana Onții 1780 Marin 1785 Criștelec 1787 Adalin 1791 Stoboru 1792 Porț 1795 Stana 1797 Chechiș 1797 Cerișa 1798 Ulciug 1798 Buzaș 1800 Bocșa Cozniciu de Sus Sub Cetate Valcău de Sus Valcău de Jos Vârteșca Creaca Var Petrindu Romita Turbuța Cubleșu Derșida Letca, a nobililor Chieșd Tămașa Bobota Chendrea Mesteacănu Ciureni Băbiusecolul 19 1806 Dragu 1804-1807 Camăr 1810 Răstolțu Deșert 1811 Fildu de Mijloc 1813 Lozna 1817 Fodora 1821 Zalha 1822 Voivodeni 1828 Răstoci 1832 Inău 1832 Noțig 1840 Răstolț 1845 Solomon 1848 Husia 1851 Chendremal 1857 Mierța 1857 Sântă Măria 1862 Bercea 1862 Piroșa 1863 Poienița 1864 Sfăraș 1870 Valea Loznei 1875 Preluci 1894 Solona Cuciulat Crișeni Podișu Purcăreț Rogna Mănăstirea Bălan

Note

Bibliografie Studii vechi

Studii postbelice

Studii noi

Vezi și Biserici de lemn din Transilvania

Legături externe Pagini de interes Biserici de lemn din Munții Plopiș Bisericile de lemn din județul Sălaj Bisericuțe sălăjene Sfințenia lemnului Monumentele istorice din Romania Media Bisericile din lemn, minunile Sălajului video pe Realitatea.net, 06/05/2008 Lansarea cărții Bisericile din lemn din Sălaj video pe ZTV, 09/10/2008 Transylvanian Wooden Churches imagini pe Flikr Wood story imagini pe Flikr