Gabriela Adameșteanu (n. 2 aprilie 1942, Târgu Ocna, județul Bacău) este scriitoare, jurnalistă și traducătoare română.
Biografie Gabriela Adameșteanu provine dintr-o familie de intelectuali. Este fiica Elenei Adameșteanu (născută Predescu), profesoară de lucru manual, apoi educatoare, originară din București, și a lui Mircea Adameșteanu, originar din Toporu, județul Giurgiu, apreciat profesor de istorie, nepoata de frate a arheologului italian de origine română Dinu Adameșteanu, a profesorului de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj, Ion Adameșteanu, autor de tratate fundamentale și a chirurgului Cornel Adameșteanu, mort în închisoarea de la Craiova. A urmat cursurile liceale la Pitești (1956-1960) și ale Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității din București (1960-1965), luându-și licența cu o lucrare despre Proust.
S-a căsătorit cu Gheorghe Mihai Ionescu și au un fiu, Mircea Vlad Ionescu.
Cariera După absolvirea facultății, primește un post în redacția de dicționare enciclopedice din cadrul Editurii Politice, care din 1968 devine editură de sine stătătoare. A fost redactor-șef al revistei de analiză politică și culturală 22, (septembrie 1999 - mai 2005) editată de Grupul pentru Dialog Social (din care a făcut parte în perioada 1990-2013) și al suplimentului Bucureștiul cultural (până în 2013). Vicepreședintă, din anul 2000 până în 2004 și, președintă, din 2004 până în 2006, a Centrului Pen Român (2013). Președintă de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt Român (2013 și 2023).A fost redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1965-1984), apoi la Editura Cartea Românească (1985-1990).
Gabriela Adameșteanu este membră a Uniunii Scriitorilor începând cu anul 1980, membră (2007-2010) a juriului Uniunii Latine și membră de onoare a Asociației Panait Istrati (2015). A avut stagii în rezidențe literare în Franța (Arles, 2001, Saint-Nazaire, 2004, Neuvy, 2014), Statele Unite (Iowa, 1990, Ledig House, 2008), Germania (Literarisches Colloquium, 2006) și semnează frecvent în presa străină: Franța (Meet), Germania (Sinn und Form) și Austria (Wespennest). Este prezentă în majoritatea publicațiilor importante din România. Participă, cu ocazia lansării cărților sale traduse în diverse limbi, la festivaluri și târguri de carte din afara țării (Paris, Frankfurt, Leipzig, Torino, Göteborg).
A evocat lumea editorială între anii 1966 și 1989 în „Anii Romantici” (2014), carte care a obținut Premiul pentru Memorialistică al revistei Observator Cultural, în 2015, Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului Național al Literaturii Române, 2015 și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, ediția 2015.
Între 20 septembrie și 28 decembrie 1990, în timpul participării la International Writing Programme al Universității Iowa din SUA, a realizat o serie de interviuri cu personalități ale exilului american (Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Norman Manea, Ioan Petru Culianu, Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran). Parte din ele vor intra în cartea „Obsesia Politicii”, publicată în 1995, împreună cu interviuri luate unor personalități din exilul european (Regele Mihai, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Mihnea Berindei, Emil Hurezeanu, Sorin Alexandrescu) și din viața politică și culturală românească a anilor '90 (Emil Constantinescu, Nicolae Manolescu, Ileana Mălăncioiu, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu). Dar cea mai mare parte a interviurilor Gabrielei Adameșteanu, ca și articolele culturale și de opinie politică au rămas în arhiva Revistei 22. Conținând dezvăluiri surprinzătoare despre revoluțiile din 1989, interviul cu Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor și discipol al lui Mircea Eliade, asasinat după câteva luni (21 mai 1991) la Universitatea din Chicago, unde lucra, a fost deseori retipărit în revista 22 și transmis la Radio România, în arhiva acestuia aflându-se originalul. Interviul a fost pe larg prezentat în Anii Romantici (2014).
În urma verificărilor efectuate de CNSAS în arhive, instituția a constatat că, în ciuda faptului că Adameșteanu figura drept sursă a UM 0544 (fosta Direcție de Informații Externe), nu s-au putut găsi documente cu informații transmise, astfel că, în ultima ședință din anul 2009 a instituției, s-a stabilit că scriitoarei „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”.
Opera A debutat în revista Luceafărul (1971) și a colaborat cu fragmente de proză la România Literară, Vatra, Convorbiri Literare, Orizont și Viața Românească, primind premiul pentru proză al revistei Luceafărul în 1974.
Debutul editorial l-a avut cu Drumul egal al fiecărei zile (18 august 1975), bine primit de critica literară.
Cartea a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Debut și Premiul Academiei. Reeditat des, romanul este la fel de bine primit de noile generații de critici literari („Roman despre formarea și într-o replică subtil asumată față de modelul flaubertian, despre educația sentimentală a unei femei. Un roman fără vârstă, având doar vârsta adolescenței universale” Sanda Cordoș).
Fragmente din roman sunt traduse în limba germană de Werner Sollner și publicate în revista Neue Literatur, în 1978. Ediția franceză, cu titlul schimbat, Vienne le jour, Gallimard, 2009, va fi nominalizată la Premiul Jean Monnet pentru literatură europeană și comentată în Le Monde și Le Matricule des Anges.
Drumul egal al fiecărei zile a fost tradus în Franța (Gallimard, 2009), de Alain Paruit, în Germania (Schoffling, 2013), de Georg Aescht, în Spania (Xorki, 2017), de Joaquin Garrigos, în Bulgaria de Rumiana Stanceva și în Italia sub „Verra il giorno”.
În 1979, publică Dăruiește-ți o zi de vacanță, un volum de trei nuvele, două de largi dimensiuni, proză compozită.
Romanul Dimineață pierdută apare în aprilie 1984, deși pe pagina de gardă scrie 1983. Monica Lovinescu, în cronica de la Europa Liberă din septembrie 1984 spunea: „Neavând prilejul să citesc prozele anterioare ale autoarei, m-am aflat dintr-odată în fața unui roman de deplină maturitate, care situa pe autoare nu numai printre cei mai mari romancieri contemporani, dar și printre cei mai buni din întreaga noastră literatură.” A luat Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor. A fost pus în scenă la Teatrul Bulandra de Cătălina Buzoianu, în noiembrie 1986, din distribuție făcând parte: Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Rodica Tapalagă, Ion Besoiu, Răzvan Ionescu, Lucia Mara, Marcel Iureș, Valentin Uritescu, Tora Vasilescu, Mihai Constantin. Versiunea franceză, Une matinée perdue, a fost nominalizată în 2006 la Premiul Uniunii Latine. În iunie 2020, Dimineață Pierdută s-a aflat pe lista celor 18 cărți recomandate de Consiliul Uniunii Europene (Readers of Europe Reading List). A fost tradus în Franța, Germania, Italia, Spania, Estonia, Israel, Ungaria, Bulgaria, Portugalia, Polonia,Turcia, Suedia.
Reeditările cărților sale după 1989 sunt întregite cu paginile eliminate de cenzură din edițiile princeps.
Tema emigrantului, recurentă în proza Gabrielei Adameșteanu, apare pentru prima oară într-o amplă nuvelă, Întâlnirea, din volumul Vară-primăvară (1989), și este mai târziu dezvoltată în romanul cu același nume, publicat la Editura Polirom, în 2003. În mai 2006, s-a jucat pe scena Teatrului Odeon spectacolul-lectură Întâlnirea, în regia Cătălinei Buzoianu, scenariu de Anca Hațiegan. Din distribuție au făcut parte Florin Zamfirescu, Rodica Mandache, Dorina Lazăr, Irina Mazanitis.
În 2007, apare ediția a doua a romanului, cu o postfață de Carmen Mușat intitulată Patologia memoriei și nostalgia întoarcerii.
Teatrul Național Radiofonic a prezentat, în aprilie 2007, adaptarea radiofonică a romanului Întâlnirea, dramatizare Anca Hațiegan, regie Cătălina Buzoianu, din distribuție făcând parte Virgil Ogășanu, Marius Manole, Rodica Mandache, Valeria Ogășanu și Papil Panduru. Adaptarea, realizată în cadrul proiectului Dramaturgi români contemporani, coordonat de Magda Duțu, a fost nominalizată în 2008 la Premiile Uniter. În 2008, în revista Liaisons sunt publicate trei capitole din Întâlnirea/La Rencontre, traduse de Marie-France Ionesco.
Romanele Provizorat (2010, Premiul Observator Cultural) și Fontana di Trevi (2018, Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Radio România Cultural, Premiul Sofia Nădejde, Premiul PEN, Premiul Observator Cultural) alcătuiesc, împreună cu Drumul egal al fiecărei zile, o trilogie, urmărind destinul personajului Letiția Branea, de la adolescență la senectute. În 2010, a fost nominalizată la Premiul Jean Monet pentru literatură europeană, pentru romanul Vienne le jour (Drumul egal al fiecărei zile).
Volume de nuvele Dăruiește-ți o zi de vacanță, Cartea Românească, 1979, Paralela 45, 2002, Polirom, 2008, Opere 2 (sub titlul Gara de Est), 2013 (sub titlul Vară-primăvară, serie de autor) Vară-primăvară, Cartea Românească, 1989, Paralela 45, 2002, Polirom, 2008 (Opere 2), 2013 (ediție de autor)
Romane Drumul egal al fiecărei zile, Cartea Românească, 1975; Eminescu (Colecția Romanul de dragoste, 1978); Litera, 1993; Editura ICR, 2004; Polirom, 2008, 2015 (ediția de autor) Dimineață pierdută, Cartea Românească (1984), Albatros, 1991, Gramar (Colecția capodopere ale romanului românesc) 1997, Polirom, 2003, 2008 (Opere l), 2011 și 2019 (colecția Top 10+ ), 2012, 2014, 2018, 2019 (seria de autor) Întâlnirea, Polirom, 2003, 2007, 2008 (Opere,ll), 2013 (ediția de autor) Provizorat, Polirom, (2010), ediția a cincea în Top 10+, Polirom, (2020) Fontana di Trevi, Polirom, (2018, 2019) Voci la distanță, Polirom, (2022) Vremuri fără răbdare, Polirom, 2026, ISBN 978-630-344-417-8
Nonficțiune Obsesia politicii, interviuri, Clavis (1995) Cele două Românii, publicistică, Editura Institutului European (2000)Anii Romantici, memorialistică, Polirom (2014)Crescând între doi nostalgici, Editurile Nona&Crigarux, 2023Meserii nerecomandate femeilor, Polirom, 2025, ISBN 978-630-344-218-1
Traduceri din franceză: Guy de Maupassant, roman, Pierre și Jean, împreună cu Viorica Oancea, Editura Eminescu (1978) Hector Bianciotti, roman, Fără îndurarea lui Christos, Cartea Românească (2001) Jean Yves Potel, biografie românească, Disparițiile Annei Langfuss (Hasefer, 2017)
Volume publicate în alte limbi Dimineață pierdută: Une matinée perdue, Gallimard, Colecția du Monde Entier, Franța, 2005, Folio, 2013, (trad. Alain Paruit) Kaotatud hommik, Eesti Raamat, Estonia, 1991 (trad. Natalia Alver și Riina Jesmin) Boker avud, Nimrod Books, Israel 2007 (trad. Yotam Reuveni) Balkani, Bulgaria, 2007 (trad. Rumiana Stanceva) Una Manana Perdida, Spania, Lumen Random House Mondadori, Barcelona, 2009 (trad. Susana Vasquz Alvear) Az elveszett délelőtt, Európa Kiadó, Ungaria, 2010 (trad. Gabriella Koszta) Wasted Morning, Northwestern University Press, 2011 (trad. Patrick Camiller) Kayip Sabah,Yapi Kredi Yayinlan,Turcia, 2011 (trad. Leila Unal) Portugalia, Dom Quijote, 2012 (trad. Corneliu Popa) Una Matinata Persa,Italia, Atmosphere Libri, 2012 (trad. Roberto Merlo și Cristiana Francone) Spania, Lumen Random House Mondadori, Stracony poranek, Wydawnictwo W.A.B, Polonia, 2012 (trad. Tomasz Klimkowski Forlorad Morgon, Suedia, Wallstrom & Widstrand, 2016 (trad. Asa Apellkvist, Arina Stoenescu & Nils Sundberg) Verlorener Morgen, Die Andere Bibliothek, Germania, 2018 (trad. Eva Ruth Wemme) Preisträger in der Kategorie Übersetzung , Leipziger Buchmesse, 21 martie 2019] Întâlnirea: Пресрещане/Pereschannie, Panorama, Bulgaria, 2005 (trad. Rumiana Stanceva) Palamart, Ungaria, 2007 (trad. Csiki Laszlo) Incontro, Italia, Nottetempo, Roma, 2010 (trad. Roberto Merlo) Begegnung, Wieser, Austria, 2018 (trad. Georg Aescht) Begegnung, Wieser Verlag El Encuentro, Spania, Xorki Ediciones (trad. Joaquin Garrigos) Encounter, SUA, Dalkey University Press, 2018 Dăruiește-ți o zi de vacanță: