Kufra, Kufrah sau Kofra (în arabă: الكفرة, Al Kufra), scris și Cufra în italiană, este cel mai mare district al Libiei și a doua cea mai mare subdiviziune administrativă din Africa. Suprafața sa este puțin mai mică decât cea a Turkmenistanului. Capitala sa este Al Jawf, una dintre oazele din bazinul Kufra. În apropierea capitalei se află o rafinărie de petrol de mari dimensiuni. La sfârșitul secolului al XV-lea, Leo Africanus a menționat existența unei oaze în ținutul Berdoa, vizitată de o caravană venită din Awjila. Este posibil ca această oază să fi fost Al Jawf sau oaza Tazirbu, iar pe hărțile din perioada modernă timpurie, regiunea Al Kufra era adesea denumită Berdoa pe baza acestei relatări.

Istorie Numele Kufra este derivat din cuvântul arab kufr (كُفْر), care înseamnă „acoperire” sau „ascundere”. Kufra nu s-a aflat sub dominația nici a arabilor, nici a otomanilor, fiind controlată de tribul beduin arab Zuwayya abia de la mijlocul secolului al XIX-lea și, în cele din urmă, de italieni în anii 1930. În 1931, în timpul campaniei din Cirenaica, generalul Rodolfo Graziani a cucerit cu ușurință Kufra, considerată o regiune strategică, conducând aproximativ 3.000 de militari de infanterie și artilerie, sprijiniți de aproximativ 20 de bombardiere.

Geografie Localizarea Kufra în sud-estul Libiei o plasează la granița țării cu Egiptul, Sudanul și Ciadul, fiind singurul district libian care se învecinează cu toate aceste trei state. Se învecinează cu guvernoratul New Valley din Egipt la est, statul Shamaliyah din Sudan la sud-est, statul North Darfur din Sudan în extremitatea sud-estică și regiunea Bourkou-Ennedi-Tibesti din Ciad la sud. În interiorul Libiei, Kufra se învecinează cu districtele Murzuq la vest, Jufra la nord-vest și Al Wahat la nord.

Kufra face parte din subdiviziunea geografică a Cirenaicăi, cea mai mare regiune a Libiei, caracterizată în principal printr-un climat semiarid. Regiunea primește în medie 130 mm de precipitații anual. Nu există râuri permanente în regiune, însă aceasta dispune de numeroase acvifere subterane. Relieful este alcătuit în principal din câmpii ușor ondulate și platouri izolate, cu o altitudine medie de aproximativ 423 m. Aproximativ 91% din suprafață este acoperită de deșert, în timp ce 8,8% reprezintă terenuri agricole, dintre care doar 1% sunt arabile, iar 0,1% sunt acoperite de păduri. În restul regiunii predomină climatul deșertic. Furtunile de praf, care durează între patru și opt zile, sunt relativ frecvente primăvara.

Conform recensământului din 2006, în district existau în total 13.313 persoane active economic. Dintre acestea, 6.295 erau angajați ai administrației publice, 2.178 angajatori, 6.454 lucrători de nivelul întâi și un lucrător de nivelul al doilea. În administrația de stat lucrau 85 de persoane, în agricultură, creșterea animalelor și silvicultură 85, în agricultură și vânătoare 2.445, în educație 2.029, în întreprinderi private 1.558, în sănătate și asistență socială 584, în producție 85, în activități tehnice 2.214, iar în servicii 354. Numărul total al elevilor înscriși în școli era de 17.364, iar numărul persoanelor care absolviseră învățământul secundar, dar nu aveau studii universitare finalizate, era de 875. Potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății, districtul dispunea de un centru pentru boli transmisibile, o clinică stomatologică, o clinică generală, trei clinici ambulatorii, cinci farmacii, 16 centre de asistență medicală primară și o clinică rurală, fără clinici specializate.

Administrație locală În 2007, partea nordică a districtului Kufra a fost transferată noului district Al Wahat. Pe lângă principalul grup de oaze din bazinul Kufra, alte patru oaze aparțin regiunii: Rebiana, Buzema, Wadi Zighen și Tazirbu, situate la nord-vest de bazinul Kufra. Văile-oază Jabal Arkanu și Jebel Uweinat se află la sud-est de bazin.

Libia și-a dobândit independența în 1951, după încheierea dominației coloniale, și este cunoscută în principal pentru bogatele sale resurse de petrol. În cadrul procesului de descentralizare din 2012, țara a fost împărțită administrativ în 13 regiuni, față de cele 25 de municipalități existente anterior, acestea fiind împărțite ulterior în aproximativ 1.500 de comune. În 2016, existau 22 de subdiviziuni administrative în țară, sub forma districtelor.

Al Kufrah