Constantin Mușat (n. 10 septembrie 1890, satul Domnești, astăzi în comuna Clinceni, județul Ilfov d. 13 august 1917, zona Oituz) a fost un militar român, erou de război din timpul Primului Război Mondial, căzut pe câmpul de luptă în A Treia Bătălie de la Oituz.
Mușat provenea dintr-o familie de țărani agricultori din județul Călărași. În adolescență a plecat la București, unde s-a calificat în profesia de croitor, pe care avea să o practice în satul natal până la încorporarea în armată.
A efectuat serviciul militar activ în cadrul unei subunități din Constanța a Regimentului 1 Grăniceri, în perioada 1912-1914. După lăsarea la vatră a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, care avea să fie dislocată în anul 1915 la Sinaia, ca unitate de gardă regală.
A participat la acțiunile militare din Primul Război Mondial în campaniile anilor 1916 și 1917, fiind încadrat în funcția de comandant de grupă în Compania 2 din cadrul Batalionului I al Regimentului 2 Grăniceri. A luat parte cu unitatea din care făcea parte la Ofensiva din Transilvania și Bătălia de pe Valea Oltului, în care a suferit o serie de răni ușoare. În cursul luptelor din zona Râpa Roșie din timpul Bătăliei de la Râmnicu Sărat a fost rănit grav, fiindu-i ulterior amputat antebrațul stâng.
La sfârșitul convalescenței a refuzat să fie clasat medical, cerând să i se aprobe reîntoarcerea pe front, fapt pentru care avea să fie citat prin ordin de zi pe armată de către regele Ferdinand. Reîntors la unitatea sa, a participat la acțiunile militare ca aruncător de grenade, căzând la datorie la 31 iulie/13 august 1917, în luptele de pe Dealul Chioșurile - Cașin.
Conform regelui Ferdinand, Mușat a dat o pildă frumoasă camarazilor săi. A fost una dintre jertfele luptei duse pentru unitatea națională și a rămas în memoria colectivă a românilor, fiind de asemenea unul dintre prototipurile eroilor de război tipici. Este printre figurile ale căror fapte au fost eternizate în bronz și piatră, sau consemnate în tratate de istorie sau opere literare. Alte figuri similare lui însă – la fel de reale, nu au beneficiat de un asemenea statut.
Biografia
Constantin Mușat s-a născut la data de 10 septembrie 1890 în satul Domnești, astăzi în comuna Clinceni din județul IlfovȘcoala Gimnazială „Constantin Mușat”, Nicorești , portalul Școlilor Comunei Pîrgărești – scolipirgaresti.ro, accesat la 11 decembrie 2016 (fostă tot în județul interbelic Ilfov).Comuna Domnești; Anuarul Socec al României Mari; Biblioteca Congresului SUA; accesat la 11 ianuarie 2017 Părinții săi au fost Ivan și Chira Mușat, țărani agricultori. Ulterior familia s-a mutat în satul Smârdan din fostul județ interbelic IalomițaComuna Ciocănești; Anuarul Socec al României Mari; Biblioteca Congresului SUA (actual inclus în comuna Ciocănești din județul Călărași). A absolvit cursurile ciclului primar la școala elementară din satul Bogata (comuna Rasa), în anul 1903 (aflată în județul interbelic Ialomița).
După moartea tatălui său, familia s-a mutat în satul Floroaica din județul CălărașiDumitru Teohari (maior), Eroii noștri grăniceri. Caporalul Mușat, în „Grănicerul”, anul I, nr. 7 din 1 octombrie 1932 (aflat în județul interbelic Ialomița sub vechiul nume de Ciocănești-Mihai VodăTablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale; Monitorul oficial și imprimeriile statului, Nr. 161 din 15 iulie 1931). Constantin Mușat a plecat la București, unde a învățat meseria de croitor, revenind în Floroaica în 1910 unde a început să practice profesia de croitor.
Cariera militară Serviciul militar thumb|right|upright|Statueta realizată de sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad În 1912, Constantin Mușat a început efectuarea serviciului militar, mai întâi la Regimentul Matei Basarab No. 35 din Cernavodă, de unde a fost mutat ulterior la Compania 11 din Regimentul 1 Grăniceri, dislocată la Constanța.Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914 În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic din 1913, Compania 11 a făcut parte din „Detașamentul Mangalia” comandat de căpitanul Dumitru Ștefănescu, care avea misiunea de a asigura paza frontierei de sud a Dobrogei.Grigore Cornicioiu, Ștefan Opriș, Aurel Dumitrescu, Contribuțiuni la istoricul grănicerilor. Volumul II. 1904-1916, Institutul de arte grafice „Tirajul”, București, 1935
La terminarea serviciului militar obligatoriu, la 1 noiembrie 1914, a fost concentrat în cadrul aceleiași unități, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial. La 1 aprilie 1915 s-a înființat Regimentul 2 Grăniceri, prin împărțirea în două unități distincte a fostului Regiment 1 Grăniceri. Compania 11 din Constanța – din care făcea parte soldatul Constantin Mușat – a fost redenumită Compania 9 și a fost inclusă în organica Batalionului I Grăniceri din nou creatul Regiment 2 Grăniceri, păstrându-și vechea garnizoană de dislocare.Înalt Decret no. 1403 din 18 mai 1915, în „Monitorul Oastei”, no. 21/1915 Începând cu a doua jumătate a anului 1915, Batalionul I/Regimentul 2 Grăniceri a fost dislocat la Sinaia, pentru asigurarea serviciului de gardă la Castelul Peleș. În același timp batalionul a constituit rezerva Grupului de acoperire „Predeal”.
Participarea la acțiuni militare în Primul Război Mondial
La izbucnirea războiului, soldatul Constantin Mușat făcea parte din Compania 2 a Batalionului I din Regimentul 2 Grăniceri, comandată de căpitanul Ștefan Georgescu. În seara zilei de 14/27 august 1916 Batalionul I Grăniceri a primit ordin de a se deplasa la Predeal, unde a intrat în compunerea Grupului de acoperire „Predeal”. Batalionul a ocupat centrul dispozitivului de luptă al grupului, având la stânga un batalion din Regimentul 20 Infanterie, iar la dreapta Regimentul 6 Vânători. „La decretarea mobilizării, prima patrulă care a trecut frontiera a fost din grăniceri; iar primul soldat, care a pus piciorul pe pământul sfânt al Transilvaniei, a fost soldatul Mușat.”
În perioada 15/28–17/30 august 1916, batalionul a participat la lupte în localitățile Turcheș, Cernatu și Dârste. La 17/30 august unitatea a intrat în Brașov, unde a rămas cu misiuni de păstrare a ordinii publice până la 25 august/7 septembrie 1916, când a fost redislocată la București.
În perioada 25 august/7 septembrie-13/20 septembrie 1916 Regimentul 2 Grăniceri s-a aflat în refacere la București. În perioada 13/20 septembrie– 26 septembrie/8 octombrie1916, batalionul din care făcea parte soldatul Constantin Mușat a participat la Bătălia de pe Valea Oltului, în zona localității Câineni (județul Vâlcea), sub comanda generalului David Praporgescu. În seara zilei de 26 septembrie/8 octombrie1916 Batalionul I Grăniceri a fost îmbarcat la gara Cornet și transportat la Mărășești, de unde s-a deplasat prin marș la Soveja, unde s-a alăturat celorlalte subunități din Regimentul 2 Grăniceri care fuseseră dislocate acolo de la București. Regimentul 2 Grăniceri a intrat în compunerea Brigăzii 7 Mixte, comandată de colonelul Alexandru D. Sturdza.
Pe timpul participării la acțiunile militare din perioada august–decembrie 1916 soldatul Mușat a a suferit o serie de răni ușoare, care nu au necesitat evacuarea de pe front. La 16/29 decembrie 1916 trupele române au executat un contraatac în zona Tiua Neagră-Tiua Golașă-Râpa Roșie. În cursul luptelor din zona Râpa Roșie, soldatul Constantin Mușat a fost rănit la antebrațul stâng, fiind evacuat la Spitalul Militar din Iași, unde brațul i-a fost amputat.Sever Neagoe, Ilie Tender, Gheorghe Văduva, Istoria grănicerilor și a începutului poliției de frontieră, Editura Scaiul, București, 2004 mai sus de cot.Rășcanu-Grămâticu, Oltea; Bârlădeni în Războiul de întregire al neamului (1916-1918) ; Acta Musei Tutovensis, IX-X/2014; pp. 271-279 (alternativă) „... o mitralieră inamică așezată pe flanc și care trăgea pe deasupra trupelor germane, ce se retrăgeau în debandadă a lovit în plin pe soldatul Mușat, care se găsea în fruntea plotonului său, retezându-i brațul stâng.” Deși fusese clasat inapt medical cu invaliditate permanentă de către comisia medicală militară, Constantin Mușat a refuzat să fie demobilizat și a cerut să fie retrimis la unitate.
Pentru fapta sa, avea să fie avansat la gradul de caporal și citat prin Înaltul Ordin de Zi pe Armată nr. 32 din 17 februarie 1917. În perioada aprilie-iulie 1917, el s-a instruit în cadrul Batalionului III/Regimentul 2 Grăniceri, specializându-se în aruncarea grenadelor, reușind printr-un antrenament intens să-și dezvolte abilități foarte bune de aruncător al acestora. Cu o mână, el ajunsese să arunce la 50 metri grenadele pe care le scotea dintr-un sac, făcut special, cu o iuțeală uimitoare.
La 31 iulie/13 august 1917, în timpul celei de-A Treia Bătălii de la Oituz, caporalul Constantin Mușat a căzut pe câmpul de luptă, în luptele din zona Dealului Chioșurile - Cașin A fost înmormântat în cimitirul eroilor din Bogdănești (județul Bacău). Conform relatărilor camarazilor de arme, ultimele sale cuvinte ar fi fost îndemnul adresat ajutoarelor sale „Grenade, băieți! Grenade Băieți!”, care aveau să fie ulterior gravate pe monumentele ridicate în cinstea sa. „Caporalul Mușat căzuse străpuns de un glonț dum-dum și fusese găsit cu jumătate de corp deasupra tranșeei, cu mâna întinsă spre dușman, așa cum își aruncase ultima grenadă.” Pentru faptele sale de arme a fost avansat post-mortem, la gradul de sergent.***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României: 1916-1919, Ed. a II-a refăcută și mult adăogită, vol. II, Editura Casei Școalelor, Atelierele „Cartea Românească”, București, 1925-1927
Cinstirea memoriei thumb|right|upright|Statuia din Bârladthumb|upright|Crucea comemorativă, situată acum pe Măgura Ocnei. În 1923, prin contribuția militarilor din Regimentul 2 GrăniceriZamfirache, Cosmin Pătrașcu; Povestea impresionantă a lui Constantin Mușat. Cum a ajuns un țăran muntean cu o singură mână erou al Primului Război Mondial, 24 octombrie 2015, Adevărul, accesat la 11 decembrie 2016 a fost ridicată o cruce de piatrăȘtefănescu, Marian, Mănăstiri din România - Mănăstirea Măgura Ocnei, Cuvinte de folos , An I – Nr. 29 din 31 mai 2009, accesat la 11 ianuarie 2017 pe locul unde Constantin Mușat a căzut la datorie. Crucea a fost mutată în 1977 lângă Monumentul Eroilor de pe dealul Măgura, închinat celor 14.000 de ostași morți în timpul luptelor de la Oituz. Pe amplasamentul vechii cruci a fost ridicat ulterior – cu sprijinul locuitorilor din zonă - un alt monument.Primăria orașului Târgu Ocna, Monumentul Eroilor de pe Muntele Mãgura , accesat la 11 decembrie 2016
În 1919 sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad a realizat o statuetă intitulată „Ultima grenadă”, în care Constantin Mușat a fost reprezentat în plin efort, în timp ce arunca o grenadă. Lucrarea a fost recomandată de Ministerul de Război autorităților militare pentru a fi reprodusă în metal. Au fost astfel ridicate din bronz trei astfel de statui, la Bârlad, Brăila și Bușteni,Oficiul Național pentru Cultul Eroilor Caporalul Mușat , Portrete de eroi, accesat la 11 decembrie 2016 de o mare expresivitate artistică.
În perioada interbelică, o statuia a caporalului Mușat s-a aflat în sectorul dedicat bătăliilor de la Mărășești și Mărăști din vechea clădire a Muzelui Militar din București.Hariton, Silviu, War Commemorations in Inter-War Romania , a Dissertation in History, Budapest, Hungary, 2015
Monumentul „Ultima grenadă” – Bușteni