Românii din Serbia (în ) reprezintă o minoritate națională recunoscută în Serbia. Conform recensământului din 2022, numărul total de etnici români autodeclarați a fost de 23.044, în timp ce 21.013 persoane s-au declarat vlahi. Între vlahi există o contradicție referitoare la apartenența lor, unii declarându-se membri ai minorității române, iar alții considerându-se grup etnic distinct, controversă susținută tacit de-a lungul timpului de autoritățile sârbe. Etnicii români sunt concentrați în Banat, în Voivodina, în timp ce vlahii sunt concentrați în Valea Timocului, în estul Serbiei.

Istoric

Ca vorbitori de daco-română, vlahii au o legătură cu moștenirea romană din Serbia. În urma retragerii romane din Dacia de la sfârșitul , denumirea regiunii romane de la sudul Dunării a fost schimbată în Dacia Aureliană, iar mai târziu Dacia Ripensis, aceasta întinzându-se în cea mai mare parte a teritoriilor care fac parte în prezent din Serbia și Bulgaria. Prezența romană puternică în regiune a persistat până la sfârșitul domniei lui Iustinian I, în .

Regiunea în care trăiesc predominant vlahii a făcut parte din Al Doilea Țarat Bulgar, ai cărui primi conducători, Asăneștii, sunt considerați vlahi. După înfrângerea regelui rival Ștefan Dragutin, regele Ștefan Uroș al II-lea Milutin a stăpânit cea mai mare parte din Timoc, hrisoavele acestuia menționând și donații de „vlahi”.

Cronicarii cruciaților menționează întâlniri cu vlahi în și , în diferite părți ale Serbiei moderne. Documente sârbești din și relatează despre prezența vlahilor și interzicerea căsătoriilor între sârbi și vlahi de către regele Dușan cel Puternic. Conducătorii valahi din și au construit biserici în nord-estul Serbiei. Registrele fiscale turcești din (deftere) enumeră vlahii din nord-estul Serbiei, în zona de lângă vechiul municipium roman și colonia Viminacium, actualul district Braničevo.

Începând cu prima parte a , nord-estul Serbiei a fost populat de români (cunoscuți pe atunci prin exonimul internațional vlahi) proveniți din Banat, părți ale Transilvaniei și Olteniei („Valahia Mică”). Aceștia sunt denumiți „ungureni” (ungurjani), „munteni” (munćani) și „bufeni” (bufani). În prezent, aproximativ trei sferturi din populația vlahă vorbește subdialectul ungurean. În , la sud de Dunăre s-au stabilit și alte grupuri de români, cei mai mulți originari din Oltenia („Valahia Mică”). Aceștia sunt „țăranii” (carani) care formează aproximativ 25% din populația modernă. Din până în , un număr mare de sârbi a migrat peste Dunăre, dar în sens invers, stabilindu-se atât în Banat, cât și în Țara Românească. Migrația s-a încheiat odată cu înfrângerea Imperiului Otoman și înființarea regatelor Serbiei și, respectiv, României, în a .

Ca urmare a unui acord din 4 noiembrie 2002 încheiat între România și Iugoslavia, autoritățile iugoslave au convenit să recunoască identitatea românească a populației vlahe din Serbia Centrală, dar acordul nu a fost pus în aplicare. În aprilie 2005, mai mulți deputați din Consiliul Europei au protestat împotriva situației acestei populații în societatea sârbă. În august 2007, această populație a fost recunoscută oficial ca minoritate națională, iar limba lor a fost recunoscută drept română.

În ianuarie 2020, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au emis o Declarație comună privind unitatea limbii române prin care condamnă orice tentative care au ca scop politizarea limbii române. În februarie 2020, Academia Română a făcut un apel către Academia Sârbă de Științe și Arte pentru a contribui la „normalizarea situației expuse” privind încercările de politizare a limbii române în Serbia.

Cultură

În Voivodina, limba română se bucură de statutul de limbă oficială, iar românii din această provincie autonomă beneficiază de o gamă largă de drepturi ale minorităților, inclusiv acces la mass-media finanțate de stat și la educație în limba maternă. Majoritatea românilor din Serbia sunt de credință ortodoxă, aparținând fie Bisericii Ortodoxe Române (românii din Voivodina), fie Bisericii Ortodoxe Sârbe (vlahii din estul Serbiei). Izolarea relativă a vlahilor a permis supraviețuirea unor ritualuri religioase precreștine, care sunt descurajate de Biserica Ortodoxă Răsăriteană, cunoscute în Serbia ca „magie vlahă”.

Limba vorbită de un grup major de vlahi sârbi este asemănătoare cu graiul oltenesc, iar cea vorbită de celălalt grup major este asemănătoare cu graiul bănățean.

Potrivit lui Dejan Dimitrijevic, una dintre cheile pentru înțelegerea vorbitorilor de limbă română din Serbia este multilingvismul, iar practicile locuitorilor regiunii Homolje, din nord-estul Serbiei, ilustrează acest punct. Modul lor de a se referi la ei înșiși variază în funcție de limba folosită. Vorbind în limba română, localnicul va spune că este român, vorbind în sârbă, va fi sârb sau, eventual, vlah. Între ei, se referă la ei înșiși drept români. În atmosfera foarte naționalistă și identitară care predomină în Balcani, contează și gradul de încredere în interlocutor: cu familia sau prietenii nu avem de ce să ne ascundem originile, dar când ne confruntăm cu oficiali sau jurnaliști, preferăm să fim precauți, ne afirmăm ca membri ai majorității naționale sârbe.

Demografie

+ Ponderea etnicilor româniîn districtele din Serbia, 2022 Regiune / District Români Pondere Serbia 0,35% Regiunea Belgrad 0,06% Belgrad 0,06% Regiunea Voivodina 1,13% Bačka de Vest 0,79% Banatul de Sud 5,35% Bačka de Sud 0,15% Banatul de Nord 0,10% Bačka de Nord 0,04% Banatul Central 2,07% Srem 0,02% Regiunea Šumadija și Serbia de Vest 0,23% Zlatibor < 0,01% Kolubara 0,04% Mačva < 0,01% Moravica < 0,01% Pomoravlje 0,11% Rasina 0,03% Raška < 0,01% Šumadija < 0,01% Regiunea de sud-est 0,14% Bor 0,68% Braničevo 0,52% Zaječar 0,33% Jablanica < 0,01% Nišava 0,01% Pirot 0,01% Podunavlje 0,03% Pčinja < 0,01% Toplica 0,04%

Din numărul total de autodeclarați la recensământul din 2022, 19.595 locuiau în Voivodina, 1.064 în regiunea capitalei Belgrad, 412 în Šumadija și Serbia de Vest (în ), iar 1.973 locuiau în regiunea de sud-est a Serbiei (în ), cei mai mulți în districtul Braničevo - 809.

Vlahii autodeclarați numărau , dintre care 19.569 locuiau în regiunea de sud-est a Serbiei (în ), 923 în Šumadija și Serbia de Vest (în ), 336 în regiunea capitalei Belgrad, iar 185 în Voivodina.

85,03% dintre românii din Serbia erau concentrați în regiunea Voivodina, iar 93,13% dintre vlahii autodeclarați din Serbia erau concentrați în regiunea de sud-est a Serbiei (în ). Din populația totală care locuia în regiunea Voivodina, etnicii români reprezentau 1,13%, iar vlahii reprezentau 1,39% dintre rezidenții din regiunea de sud-est a Serbiei (în ). Cele mai mari concentrații de români din Banatul sârbesc se găseau în municipalitățile Alibunar (3.997 persoane - 23,32%) și Vârșeț (4.178 persoane - 9,19%).

Potrivit datelor Biroului de Recensământ al SUA din 2021, în Statele Unite ale Americii trăiau români născuți în Serbia.

Banatul sârbesc

Statut legal Articolul 10 din Constituția Serbiei (2006) prevede că în Republica Serbia se vor folosi oficial limba sârbă și alfabetul chirilic. În plus, în regiunile locuite de minorități naționale, vor fi utilizate oficial limbile și alfabetele proprii, conform legii.

Articolul 6 din Statutul Provinciei Autonome Voivodina stabilește că, împreună cu limba sârbă și scrierea chirilică, vor fi utilizate simultan în mod oficial în activitatea organelor provinciei autonome Voivodina, în condițiile prevăzute de lege și alfabetul latin, limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană, alfabetele acestora, precum și limbile și alfabetele altor naționalități.

Printre altele, actele normative adoptate de Adunarea Provinciei Autonome Vojvodina, buletinele și publicațiile Adunării și ale Consiliului Executiv, precum și alte acte de interes provincial emise de autoritățile Republicii Serbia trebuie să fie traduse în limba română. Secretariatul Provincial pentru Educație, Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale - Comunitățile Naționale asigură, de asemenea, interpreți judiciari români la instanțele districtuale din Novi Sad și Pančevo.

La nivel local, limba română și alfabetul latin sunt utilizate în mod oficial în Alibunar, Vârșeț, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecu Mare, Covăcița, Cuvin, Plandiște și Sečanj. În Banatul de Sud, municipalitatea Vârșeț, româna este limbă oficială în satele cu majoritate etnică românească: Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Iablanca, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Educație și serviciu religios Voivodina găzduiește românești organizate în șase protopopiate aflate sub jurisdicția Episcopiei Dacia Felix a Bisericii Ortodoxe Române situată în Vârșeț și condusă din iulie 2022 de episcopul Ieronim Crețu, care este și membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Educație O statistică din 2023 arată că în întreg Banatul sârbesc, etnicii români pot studia în și 2 licee. Dintre școlile gimnaziale, 13 sunt cu clase I-VIII, iar 13 cu clase I-IV. De regulă, sunt școli mixte, sârbo-române, conduse de directori sârbi. Sunt însă și 4 școli cu predare exclusiv în limba română la Sân Mihai, Grebenaț, Nicolinț și Coștei. Programele școlare în limba română sunt asigurate de la nivel de grădiniță până la liceu, iar o instituție specializată, denumită Institutul pentru Editarea Manualelor în Limbile Minorităților din Serbia, pregătește manualele de limba română.

Pentru tinerii care vor să învețe la facultate în limba română, există catedre de limba română la universitățile din Novi Sad și Belgrad, dar foarte mulți aleg să meargă în România să studieze.

Media Voivodina asigură informații publice în limba română. Guvernul finanțează parțial ziarele zilnice și săptămânale în limbile minorităților naționale, printre care săptămânalul românesc Libertatea (Panciova). Printre alte publicații în limba română se numără Tinerețea și Cuvântul Românesc (Vârșeț). Radio Novi Sad și TV Novi Sad au secții în limba română și difuzează zilnic programe în limba română, 6 ore pe zi la radio și o oră până la o oră și jumătate la TV. Emisiunile BBC în limba română sunt retransmise de Radio FAR in Alibunar.

În Voivodina se recepționează canalul 1 (În direct, România) al Radio România Internațional (24/24) și postul național de televiziune românesc TVR1. Alte canale în limba română pot fi recepționate prin serviciul de televiziune prin satelit asigurat de filiala sârbă a companiei române de telecomunicații RCS&RDS (Digi TV).

Ponderea minorității românești După încheierea Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, care a definit granițele dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a lăsat o minoritate românească de (conform recensământului care a avut loc în Voivodina în 1910) în interiorul granițelor Regatului Iugoslaviei. La recensământul din 1921 din Banatul sârbesc, vorbitorii de limbă română numărau 65.197 persoane. Numărul acestora s-a redus la 42.391 (2,2% din populația Voivodinei) conform recensământului din 2011. La cel mai recent recensământ, care a avut loc în 2022, etnicii români din Banatul sârbesc numărau 19.595 persoane.

Așezările din Banatul sârbesc cu majoritate sau pondere importantă a etnicilor români sunt:

Uzdin, Covăcița, Iancaid, Becicherecu Mare, Jitiște, Torac, Sân Mihai, Alibunar, Nicolinț, Alibunar, Seleuș, Alibunar, Grebenaț, Biserica Albă, Sân Ianăș, Plandiște, Straja, Vârșeț, Oreșaț, Vârșeț, Voivodinț, Vârșeț, Coștei, Vârșeț, Iablanca, Vârșeț, Sălcița, Vârșeț, Mesici, Vârșeț, Marcovăț, Vârșeț, Jamu Mic, Vârșeț, Srediștea Mică, Vârșeț, Râtișor, Vârșeț.

Valea Timocului

Istoric