Banca Națională a Moldovei

Banca Națională a Moldovei (BNM) este banca centrală a Republicii MoldovaArticolul 1 alineatul (1) al Legii Republicii Moldova nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.. Guvernatorul BNM este Anca Dragu, numită în funcție la 22 decembrie 2023.

BNM este o persoană juridică publică autonomă responsabilă față de Parlamentul Republicii Moldova. Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei îl reprezintă asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Istoric Banca Națională din Principatul Moldovei O instituție cu același nume, dar fără legătură directă cu actuala BNM, a existat în perioada 1856–1858. În mai 1856, la inițiativa domnitorului Grigore Alexandru Ghica și cu sprijinul bancherului austriac de origine aromână Gheorghe de Sina, a fost înființată Banca Națională a Moldovei, cu sediul central la Iași, o sucursală la Galați și o reprezentanță la București. Aceasta era o filială a unei bănci din Dessau, condusă de bancherul prusac Friedrich Ludwig Nulandt. Banca avea privilegiul de a emite bancnote convertibile în aur și urma să ofere credite ipotecare și împrumuturi comerciale pentru a combate camăta. Banca și-a început oficial activitatea la 12/24 martie 1857, după plecarea lui Ghica. În ciuda entuziasmului inițial, nu doar din cauza unui management defectuos, dar și din cauza multor probleme financiare, banca a fost declarată falimentară și lichidată la 14/26 iunie 1858.

Talmaci ca guvernator (1991–2009) BNM are un rol important în procesul de tranziție la economia de piață a Republicii Moldova. Din 1991 până în prezent au fost elaborate și implementate un șir de măsuri eficiente în vederea stabilizării mediului monetar și de credit. Cel mai important pas în acest sens a constituit introducerea în circulație la 29 noiembrie 1993 a monedei naționale – leul moldovenesc – cu promovarea ulterioară a unei politici monetare și de credit antiinflaționiste. Astfel s-a reușit oprirea inflației galopante de la începutul anilor ’90. Pâna la introducerea monedei naționale, pe teritoriul Republicii Moldova au circulat rublele sovietice și cupoanele moldovenești.

BNM are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova și de a retrage din circulație bancnote și monede ca mijloc de plată. De asemenea, Banca Națională are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote și monede comemorative ca mijloc de plată și în scop numismatic. Prima emisiune numismatică a avut loc în 1996, odată cu punerea în circulație a monedei comemorative dedicate aniversării a 5-a a proclamării independentei Republicii Moldova.

În anul 1995, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la BNM și Legea instituțiilor financiare. Conform primei legi, BNM este independentă în exercitarea atribuțiilor sale, fiind responsabilă față de Parlament. Cea de-a doua lege a avut drept scopuri crearea unui sector financiar puternic și competitiv, neadmiterea riscului excesiv în acest sistem și protejarea intereselor deponenților.

Începând cu anul 1998, Banca Națională a renunțat la practica stabilirii cursului oficial de schimb al monedei naționale față de dolarul american la Bursa valutară și a procedat la determinarea acestuia ca medie aritmetică simplă a mediilor ponderate ale cursurilor de cumpărare și vânzare a dolarului SUA contra lei moldovenești pe piața inter- și intrabancară. Acest fapt a permis descentralizarea pieței valutare interne în corespundere cu practicile țărilor dezvoltate.

Ca urmare a lichidării riscurilor excesive în bănci și a creării condițiilor necesare pentru menținerea stabilității financiare a acestora, în iulie 2004 a fost înființat sistemul de garantare a depozitelor, prin lansarea activității Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Statutul legal al acestui fond îi asigură independență juridică, operațională, financiară și administrativă. La sistemul de garantare a depozitelor participă în mod obligatoriu toate băncile licențiate de BNM. Mijloacele destinate pentru garantarea depozitelor se acumulează din contribuțiile băncilor.

De asemenea, în contextul alinierii la standardele internaționale, în anul 2006, BNM a implementat un nou sistem automatizat de plăți interbancare (SAPI). Acesta este compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real destinat procesării plăților urgente și de mare valoare și sistemul de compensare cu decontare pe bază netă destinat procesării plăților de mică valoare. Astfel, a fost realizată o infrastructură modernă de plăți, care a creat premise importante pentru prestarea serviciilor de plată de o înaltă calitate și facilitarea efectuării plăților fără numerar.

Drăguțanu ca guvernator (2009–2016) În anul 2012 a fost adoptată Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr. 114 din 18.05.2012, în scopul stabilirii unui cadru legal uniform pentru promovarea activității eficiente și competitive pe piața de prestare a serviciilor de plată, de emitere și de răscumpărare a monedei electronice și pentru protejarea drepturilor și a intereselor legitime ale utilizatorilor serviciilor de plată și ale deținătorilor de monedă electronică. Intrarea în vigoare a acestei legi, ale cărei prevederi au fost transpuse din cadrul normativ UE, a creat premise pentru apariția unor noi jucători pe piața serviciilor de plată electronice, și anume a prestatorilor de servicii de plată nebancari, fapt ce a impulsionat dezvoltarea și diversificarea metodelor de plată fără numerar.

În vederea valorificării oportunităților și a inițiativelor de promovare a noilor instrumente de plată fără numerar, BNM a înființat, în anul 2013, Consiliul Național de Plăți (CNP), un forum profesionist de consultare la nivel înalt între diverse instituții publice și private, pentru susținerea funcționării sigure și stabile a sistemului de plăți din Republica Moldova. CNP va facilita alinierea serviciilor de plată la cererea pieței și la cele mai înalte standarde internaționale și va contribui la încurajarea concurenței pe piața plăților fără numerar, astfel încât agenții economici și populația să beneficieze de servicii de plată bune calitativ la prețuri avantajoase.

De asemenea, pentru eficientizarea transferurilor de fonduri, în sectorul bancar din Republica Moldova, în perioada anilor 2013-2017, a fost implementat codul IBAN (International Bank Account Number) atât pentru transferurile internaționale, cât și pentru cele naționale, cu scopul de a minimiza erorile, timpul de procesare a datelor și costurile serviciilor de transfer.

Din anul 2013, Banca Națională a trecut la regimul țintirii directe a inflației.

În conformitate cu Strategia politicii monetare pe termen mediu (aprobată prin Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 303 din 27 decembrie 2012), BNM a stabilit ținta inflației calculate pe baza indicelui prețurilor de consum în valoare de 5,0% anual cu o posibilă deviere de ±1,5 puncte procentuale. Totodată, în concordanță cu ținta inflației, BNM a optat pentru regimul de flotare gestionată a cursului de schimb, fără a avea o țintă prestabilită.

Cioclea ca guvernator (2016–2018) miniatura|Cioclea (dreapta) în timpul unei întâlniri cu Ministrul Finanțelor, Armașu (centru), și cu Andi Cristea, iunie 2018 În scopul întăririi capacităților Băncii Naționale a Moldovei de a interveni în situații de criză, prin intermediul Legii nr.232 din 3.10.2016 privind redresarea și rezoluția băncilor, Republica Moldova a transpus Directiva 2014/59/UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, aceasta fiind și un angajament asumat de Moldova în contextul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, odată cu implementarea acestei legi, BNM, în calitate de autoritate de rezoluție, dispune de pârghii legale pentru a preveni insolvența sau, în cazul în care aceasta se produce, pentru a reduce la minimum consecințele negative prin menținerea funcțiilor de importanță sistemică ale instituției aflate în această situație.

În temeiul Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, precum și în contextul alinierii la standardele Basel III, în august 2018, BNM a implementat primul set de instrumente macroprudențiale – amortizoarele de capital. Acestea au ca scop creșterea rezilienței băncilor împotriva potențialelor pierderi rezultate din materializarea anumitor riscuri sistemice. BNM revizuiește periodic ratele amortizoarelor de capital stabilite și, la necesitate, le ajustează.

Armașu ca guvernator (2018–2023) La 29 noiembrie 2018, Armașu a fost numit în funcția de guvernator al BNM pentru un mandat de șase ani, la propunerea Partidului Democrat din Moldova (PDM), și a preluat oficial mandatul a doua zi. La preluarea mandatului, el a declarat că mandatul său s-ar caracteriza prin „continuitate”, lăudând reformele făcute de predecesorul său, Sergiu Cioclea. La 11 ianuarie 2019, BNM a ordonat unor blocuri mari de acționari din două bănci comerciale din țară să-și vândă acțiunile și le-a suspendat o parte din drepturi, într-un efort de a „curăța” sectorul bancar.

În martie 2021, Armașu s-a opus propunerii președintelui Igor Dodon de a utiliza rezervele valutare ale țării în contextul pandemiei de COVID-19, descriind-o ca fiind contrară legii. La 11 iunie 2021, Armașu și Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, au reînnoit acordul de cooperare între cele două bănci centrale, extinzând colaborarea în materie de consolidare a capacităților instituționale, supraveghere și gestionare a situațiilor de criză, în domeniul activității prestatorilor de servicii de plată și al emitenților de monedă electronică, precum și în privința infrastructurii piețelor financiare.

În ianuarie 2022, FMI a declarat că măsurile luate de autorități între 2016 și 2020 în cadrul acordurilor ECF/EFF au „sprijinit reabilitarea sectorului bancar și au restabilit stabilitatea macrofinanciară” în urma scandalului fraudei bancare din 2014. Mandatul său a fost caracterizat în mare măsură de efectele economice ale pandemiei de COVID-19 în 2020, precum și ale invaziei rusești în Ucraina în februarie 2022. La 5 decembrie, Armașu a anunțat începutul relaxării politicii monetare, deoarece inflația a fost considerată ținută sub control ca urmare a înăspririi anterioare a politicii monetare. Astfel, rata de bază a fost redusă treptat de la 21,5% la 6% până în iunie 2023. La 15 noiembrie 2023, Armașu a anunțat că, datorită eforturilor BNM, inflația a revenit în coridorul de variație între 3,5 și 6,5%, declarând: „Factorii proinflaționiști vor fi mai slabi în orizontul previzibil al evenimentelor, iar sarcina noastră, deocamdată, este să urmăm o politică monetară care să stimuleze cererea agregată”. În plus, rata anuală pentru 2024 a fost redusă de la 5,1% la 4,5%.

La 21 decembrie 2023, Parlamentul Republicii Moldova a votat cu 81 dintre cele 101 voturi în favoarea demiterii lui Armașu. Membrii Partidului Socialist s-au alăturat partidului proeuropean Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu pentru a asigura un vot de două treimi. Într-un raport din iunie 2024, Comisia Europeană a calificat demiterea lui Armașu drept bruscă și neașteptată, afirmând că „procedura prin care fostul guvernator a fost demis este un motiv de îngrijorare și poate reprezenta un risc pentru independența băncii centrale”. Decizia a fost criticată și de Fondul Monetar Internațional.

Dragu ca guvernator (2023–prezent) Armașu a fost succedat de Anca Dragu, politician român.

Obiectivul fundamental Obiectivul fundamental al BNM îl constituie asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Fără prejudicierea obiectivului său fundamental, BNM promovează și menține un sistem financiar bazat pe principiile pieței și sprijină politica economică generală a statului.Articolul 4 al Legii Republicii Moldova nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei.

Atribuții