Noi, cei din linia întîi este un film românesc realizat de Sergiu Nicolaescu în 1986. Acțiunea filmului se petrece în octombrie 1944 (prima parte) și decembrie 1944 - ianuarie 1945 (a doua parte) pe fronturile din Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.

O parte din filmări, din martie 1985, s-au făcut în incinta fostei Mănăstiri Văcărești, producând o serie de stricăciuni, cea mai gravă fiind fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat.Mănăstirea Văcărești pe răbojul istoriei , 17 ianuarie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina, accesat la 10 august 2013 Scenariul este scris de Titus Popovici după o idee de Petru Vintilă care a fost folosită și la realizarea filmului Castelul condamnaților (1970).

Rezumat

Acțiunea filmului începe în octombrie 1944, după ce România a întors armele împotriva Germaniei naziste. Armata Română participă la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, apoi înaintează, alături de trupele sovietice, pe teritoriile Ungariei și Cehoslovaciei. Filmul urmărește destinul unui batalion românesc aflat aproape permanent în prima linie a frontului.

Sublocotenentul Horia Lazăr, un ofițer tânăr și lipsit de experiență, primește comanda unui pluton format din militari încercați de război. Printre aceștia se află sergentul Șaptefrați, un soldat curajos și înțelept, care îl ajută pe noul comandant să înțeleagă realitățile frontului. La început nesigur, Horia învață să-și conducă oamenii, să ia hotărâri în situații-limită și să-și asume răspunderea pentru viețile lor.

În timpul înaintării, soldații traversează sate și orașe distruse, se confruntă cu rezistența trupelor germane și maghiare și pierd numeroși camarazi. Întâlnirile cu civilii afectați de război, printre care și un pianist evreu ascuns într-o clădire părăsită, dezvăluie dimensiunea umană a conflictului. Militarii încearcă să-și păstreze solidaritatea, umorul și compasiunea, în ciuda luptelor neîntrerupte.

Horia o cunoaște pe Silvia Marinescu, o tânără infirmieră care își urmează tatăl, generalul Marinescu, pe front. Între cei doi se înfiripă o poveste de dragoste, trăită sub amenințarea permanentă a morții. Horia află abia mai târziu că Silvia este fiica generalului care conduce operațiunile militare. Relația lor devine o speranță într-un viitor pașnic, dar războiul le curmă brutal planurile, Silvia fiind ucisă în timpul luptelor.

Ajunse în apropierea Budapestei, unitățile române ocupă poziții favorabile și se pregătesc să înainteze spre centrul orașului. Cu toate acestea, comandamentul sovietic dispune retragerea lor din zona principală a atacului, iar soldații români sunt împiedicați să participe la cucerirea finală a capitalei ungare. Ei își continuă apoi drumul spre Cehoslovacia, purtând alte lupte grele și suferind noi pierderi.

La sfârșitul războiului, puținii supraviețuitori primesc vestea capitulării Germaniei. Victoria este întâmpinată fără triumfalism, fiind umbrită de moartea camarazilor și de suferințele îndurate. Horia, maturizat de experiențele frontului, rămâne marcat de sacrificiul Silviei și al oamenilor pe care i-a condus. Filmul se încheie ca un omagiu adus militarilor obișnuiți care, puși în împrejurări extreme, au dat dovadă de curaj, solidaritate și spirit de sacrificiu.

Distribuție

George Alexandru — lt. Horia Lazăr Anda Onesa — Silvia Marinescu, fiica gen. Marinescu Valentin Uritescu — sergentul Șaptefrați Ion Besoiu — col. Câmpeanu, șeful statului major al Diviziei 18 Infanterie Ștefan Iordache — ofițerul conte maghiar Assakurthy Sergiu Nicolaescu — generalul Marinescu, comandantul Diviziei 18 Infanterie Mircea Albulescu — tatăl lui Horia Lazăr Silviu Stănculescu — generalul sovietic Colea Răutu — sergentul sovietic Pliușkin Emil Hossu — soldatul Munteanu, fost deținut politic Vladimir Găitan — lt. sovietic Igor Ivanici Bodnarenko Marian Culineac — caporalul Petre Mărgău, originar din satul Trăznea (menționat Marian Culiniac) Ion Siminie — generalul german Reinhardt, comandantul unei divizii de blindate Traian Costea — maiorul german Franz Vasile Muraru — fruntașul Petcu Stelian Stancu — maiorul Badiu, comandantul regimentului de infanterie Eusebiu Ștefănescu — ofițer german de blindate Costel Băloiu — soldatul Firu Bogdan Stanoevici — soldatul Lică Geo Dobre — locotenentul german Peter Ungwart Cristian Șofron — caporal român Eduard Belaus Mihai Cafrița Maria Junghietu — infirmieră sovietică Mircea N. Stoian Adrian Vâlcu — soldat român Hans Huprich Grum Virgil Flonda — general german Mircea Anghelescu — general german Vasile Pupeza Gabriel Chirea Alexandru Dobrescu — general român George Ulmeni — colonel sovietic Mugur Arvunescu Ion Rițiu — căpitan de infanterie Ion Apahideanu — ofițer maghiar Constantin Păun — soldatul Nicu Bergan Ion Răcășan Petre Petrache Ilie Vlaicu Ion Militaru Iulian Popovici Mihai Adrian Florin Budu Marian Râlea — locotenent român (nemenționat) Cornel Gârbea — partizan cehoslovac (nemenționat) Ion Anghel — dirijorul fanfarei cehoslovace (nemenționat) Constantin Diplan — căpitan medic român (nemenționat) Vasile Boghiță — sergent sovietic (nemenționat) Cornelia Columbeanu — asistentă medicală (nemenționată) Vlad Columbeanu — ofițer de artilerie al Wehrmarchtului (nemenționat) Andrei Tănăsescu — Leon Klein, pianist evreu venit din Arad până în Ungaria la începutul războiului (nemenționat) Mircea Hodîrnău — ofițer al Wehrmarchtului (nemenționat) Carmen Trocan — asistentă medicală (nemenționată)

Producție Filmări au avut loc și la Cota 2000, iar regizorul avea o condiție fizică remarcabilă, reușind să se miște mai rapid și decât cascadorii la urcușurile pe munte.Loreta Popa - „Reușită! Obișnuit cu succesul, Sergiu Nicolaescu speră să aducă spectatorii iar în sala de cinema”, în „Jurnalul Național”, aprilie 2008.Sergiu Nicolaescu - „Viață, destin și film” (ediția a II-a revizuită, Ed. Universitară, București, 2011), p. 144-145.

Sergiu Nicolaescu a afirmat în volumul său de memorii că Noi, cei din linia întîi a fost cel mai cenzurat film regizat de el. Conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste a impus scoaterea unei scene cu violențe săvârșite de unguri, a „momentului Budapesta” în care armata română, deși era cea mai avansată, a fost scoasă de pe Bulevardul Rákóczi din ordinul lui Stalin pentru ca armata sovietică să ajungă prima la clădirea Parlamentului Ungar și a dramei generalului Gheorghe Avramescu, acuzat de trădare de către sovietici și executat, în timp ce fiica lui se sinucidea în detenție.Sergiu Nicolaescu, op. cit., p. 33.

Primire Filmul a fost vizionat de 4.353.493 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.

Note

Vezi și Listă de filme românești despre cel de-al Doilea Război Mondial Listă de filme despre cel de-al Doilea Război Mondial

Legături externe

Categorie:Filme din 1986 Categorie:Filme regizate de Sergiu Nicolaescu Categorie:Filme românești din 1986 Categorie:Filme despre Al Doilea Război Mondial Categorie:Filme istorice românești Categorie:Filme Casa de Filme 5 Categorie:Filme Româniafilm Categorie:Filme cu acțiunea în 1944 Categorie:Filme cu acțiunea în 1945 Categorie:Filme cu acțiunea în Transilvania Categorie:Filme cu acțiunea în Ungaria Categorie:Filme cu acțiunea în Cehoslovacia Categorie:Filme românești despre Al Doilea Război Mondial