Viperele (Vipera) sunt un gen de șerpi veninoși din familia Viperidae, familie care cuprinde cca. 80 de specii răspândite în Eurasia și regiunile tropicale și subtropicale din Africa.

Morfologie În general viperele au o lungime de la 20 de cm ("Bitis peringueyi") și pot ajunge până la 2.5 m ("Lachesis muta"). Corpul șarpelui este lățit, având frecvent un desen ce seamănă cu litera „V” pe cap, care are o formă triunghiulară. Spre deosebire de „Colubridae” (năpârcă) și „Elapidae”, au corpul acoperit cu solzi mici. Toate speciile din cadrul familiei sunt veninoase, veninul fiind produs de o glandă cu venin, otrava fiind injectată victimei prin doi dinți lungi situați pe maxilarul superior, fiind prevăzuți cu un canal.

Mod de viață Aproape toate speciile sunt adaptate să trăiască pe sol, numai speciile „Atheris” din Africa ducând o viață arboricolă. Dintre speciile care trăiesc pe sol pot fi amintite cele din regiuni de deșert, ca „Bitis peringueyi” sau vipera cu corn africană ("Cerastes"), care se deplasează lateral pe nisip, sau vipera „Adenorhinos barbouri” care se deplasează prin mișcări de alunecare.

Viperele sunt în general active ziua și în amurg, cu excepția celor din regiunile calde tropicale, care sunt active noaptea. Speciile care trăiesc în regiunile cu climă temperată cad iarna într-o stare de amorțire.

Hrana lor constă în special din mamifere mici, care sunt omorâte de veninul injectat prin mușcătura viperei. Veninul de viperă este hemotoxic, distrugând hematiile și țesuturile cu care vine în contact (rezultatul fiind necroze), având totodată o acțiune anticoagulantă; printr-o acțiune neurotoxică poate produce paralizii. Câteva specii, ca „Macrovipera schweitzeri”, s-au specializat pe vânare de păsări. Speciile mai mari, ca „Bitis gabonica”, vânează animale mai mari, ca de exemplu porcul cu țepi (Hystricidae) sau maimuțe (Primates), lilieci (Chiroptera) și antilope pitice (Neotragus pygmaeus). Alte specii, ca „Vipera ursinii”, se hrănesc în special cu diferite animale mici și artropode (insecte). Cu mici excepții, viperele sunt animale vivipare (nasc pui vii).

Areal de răspândire Arealul lor de răspândire este o mare parte din Africa fără Madagascar, Asia cu unele insule și Europa. Viperele provin probabil din Africa de unde s-au răspândit adaptându-se la noile condiții climatice. Astfel, „Daboia russelii” sau „Macrovipera lebetina” au un areal de răspândire foarte mare, pe când „Montatheris hindii” sau „Macrovipera schweizeri” trăiesc pe areale mai restrânse în Africa. Majoritatea lor trăiesc în regiunile tropicale sau subtropicale, cu excepția lui „Vipera berus” care trăiește în Scandinavia.

În România, Clisura Dunării, zonă din județul Mehedinți, este numită „polul viperelor”.Unde se află RAIUL ȘERPILOR din România. Turiștii nu pot călca acolo decât însoțiți!, 22 mai 2013, Cristina Lica, Evenimentul zilei, accesat la 22 mai 2013

Specii

Conform The Reptile Database: Vipera albicornuta Nilson y Andrén, 1985 Vipera albizona Nilson, Andrén y Flärdh, 1990 Vipera altaica Tuniyev, Nilson & Andrén, 2010 Vipera ammodytes (Linnaeus, 1758) Vipera aspis (Linnaeus, 1758) Vipera barani Böhme et Joger, 1984 Vipera berus (Linnaeus, 1758) Vipera bornmuelleri Werner, 1898 Vipera bulgardaghica Nilson y Andrén, 1985 Vipera darevskii Vedmederja, Orlov y Tunyev, 1986 Vipera dinniki Nikolsky, 1913 Vipera kaznakovi Nikolsky, 1909 Vipera latasti Bosca, 1878 Vipera latifii Mertens, Darevsky y Klemmer, 1967 Vipera lotievi Nilson, Tuniyev, Orlov, Hoggren y Andrén, 1995 Vipera magnifica Tuniyev & Ostrovskikh, 2001 Vipera monticola Saint-Girons, 1954 Vipera nikolskii Vedmederja, Grubant y Rudayeva, 1986 Vipera olguniS. B. Tuniyev, A. Avcı, B. S. Tuniyev, A. L. Agasian, L. A. Agasian. 2012. Description of a New Species of Shield-Head Vipers - Pelias olguni sp. nov. from Basin of Upper Flow of the Kura River in Turkey. Russian J Herpetology Vol 19, No 4. pp. 307-313. Tuniyev, Avcı, Tuniyev, Agasian & Agasian, 2012 Vipera orlovi Tuniyev & Ostrovskikh, 2001 Vipera palaestinae Werner, 1938 Vipera pontica Billing, Nilson y Sattler, 1990 Vipera raddei Boettger, 1890 Vipera seoanei Lataste, 1879 Vipera ursinii (Bonaparte, 1835) Vipera wagneri Nilson y Andrén, 1984 Vipera xanthina (Gray, 1849)

Specii din România Vipera ammodytes ammodytes (Linnaeus 1758) = Vipera cu corn, Vipera cu corn bănățeană Vipera ammodytes montandoni Boulenger 1904 = Vipera cu corn dobrogeană Vipera berus berus (Linnaeus 1758) = Vipera, Vipera comună Vipera berus bosniensis (Boettger, 1889) = Viperă bosniacă - prezența în România discutabilă Vipera nikolskii sau Vipera berus nikolskii (Vedmederya, Grubant & Rudajewa 1986) = Vipera lui Nikolsky Vipera renardi renardi (Christoph 1861) sau Vipera ursinii renardi (Cristoph, 1861) = Vipera de stepă Renard - prezența în România discutabilă, unii autori consideră populațiile din România ca aparținând subspeciei Vipera ursinii moldavica Vipera ursinii rakosiensis Méhely, 1894 = Vipera de fâneață Vipera ursinii moldavica Nilson, Andrén & Joger, 1993 = Vipera de stepă moldavă

Galerie

Referințe

Bibliografie Arnold EN, Burton JA. 1978. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. London: Collins. 272 pp. ISBN 0-00-219318-3. (Genus Vipera, pp. 211, 214.) Boulenger GA. 1896. Catalogue of the Snakes in the British Museum (Natural History). Volume II., Containing the...Viperidæ. London: Trustees of the British Museum (Natural History). (Taylor and Francis, printers.) xiv + 727 pp. + Plates I.- XXV. (Genus Vipera, pp. 471-472.) Laurenti JN. 1768. Specimen medicum, exhibens synopsin reptilium emendatam cum experimentis circa venena et antidota reptilium austriacorum. Vienna: "Joan. Thom. Nob. de Trattern". 214 pp. + Plates I.- V. (Genus Vipera, p. 99.)

Legături externe

Vipera at Herpbreeder.com . Accessed 6 august 2007.

Categorie:Șerpi veninoși