Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut și sub denumirea de apoplexie sau sub denumirea mai simplă de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul stroke. Printre termenii mai exacți se numără ischemie cerebrală, infarct cerebral sau hemoragie cerebrală.

Ischemia cerebrală este produsă de o reducere a fluxului sangvin cu durata de câteva secunde până la câteva minute. Dacă oprirea durează mai mult de câteva minute, apare infarctarea (moartea) țesutului cerebral irigat de vasul afectat. Cauzele de ischemie (infarct) cerebral sunt variate: de la hipotensiune sistemică ce produce de obicei sincope până la embolizare din diverse surse arteriale sau inimăAVC ischemic cardioembolic: actualizări în etiologie, diagnostic și tratament. Actualități în Neurologie sau boli ale vaselor cerebrale.

Accidentele cerebrale ischemice reprezintă peste 80% din accidentele vasculare cerebrale. Ele pot fi de natură trombotică, așa cum se întâmplă în ateroscleroza cerebrală și în vasculite, sau de natură embolică, așa cum se întâmplă în fibrilația atrială, în emboliile grăsoase sau în tromboflebiteAdrian Restian, Bazele medicinei de familie, vol. II, Editura Medicală, București, 2002, p. 568..

Hemoragia intracraniană poate să apară în parenchimul cerebral, spațiul subarahoidian sau în spațiul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt asociate hipertensiunii arteriale, mai rar pot exista hemoragii spontane, malformații arteriovenoase sau sângerări intratumorale.

Definiție Accidentul vascular, cunoscut și sub numele de accident vascular cerebral (AVC), injurie cerebro-vasculară (ICV), sau atac cerebral, este atunci când un flux sangvin slab către creier duce la moartea celulelor. Există două tipuri principale: cel ischemic cauzat de lipsa fluxului sangvin și hemoragic din cauza sângerării. Acestea duc la părți ale creierului care nu funcționează corespunzător.

De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dacă simptomele durează mai puțin de una sau două ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT). Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe. Simptomele unui accident vascular pot fi permanente. Complicațiile pe termen lung pot include pneumonia sau pierderea controlului vezicii urinare.

Simptome Cele mai cunoscute simptome ale accidentului vascular cerebral sunt: stări de amorțeală; slăbiciune sau paralizie a feței; tulburări de mers, vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte), vorbire (cum ar fi afazia expresivă, afazia receptivă); amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării; confuzie, dureri de cap. Ca urmare a acestui accident, pacientul poate doar arareori să ducă o viață normală, fiind adesea atins de vertij, de reacții emoționale dezechilibrate și de un deficit motor. Accidentul vascular cerebral este, de asemenea, însoțit de dureri de cap (cefalee occipitată). Când se produce ruptura unui vas sangvin, durerea este foarte puternică. Vederea pacientului poate fi parțial sau total afectată (vedere parțială, orbire).

Cauze, diagnostic și patofiziologie Principalul factor de risc al atacului cerebral este tensiunea arterială mare. Alți factori de risc includ, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea, colesterolul ridicat, diabetul, AIT anterior și fibrilația atrială. Un accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui vas de sânge. Un accident vascular hemoragic este cauzat de sângerare, fie direct în creier, fie în spațiul ce împrejmuiește creierul. Sângerarea poate apărea din cauza unui anevrism cerebral. Diagnosticarea se face, de regulă, prin imagistică medicală precum o scanare CT sau scanare RMN alături de o examinare fizică. Alte teste precum electrocardiograma (EKG) și testele sangvine sunt efectuate pentru a determina factorii de risc și pentru a elimina alte posibile cauze. Nivelul mic de zahăr din sânge poate cauza simptome similare.

Ele sunt în număr de două: arterioscleroza, care poate provoca o tromboză (cheag care obstruează o arteră a creierului) sau ruptura unui vas sangvin, și hipertensiunea. Apoplexia (asfixierea) cerebrală este cea răspândită în rândul persoanelor în vârstă.

Prevenire și tratament Prevenția include scăderea factorilor de risc precum și posibil aspirina, statinele, operație chirurgicală pentru a deschide arterele creierului la persoanele ce prezintă strâmtorare și warfarina la persoanele cu fibrilație atrială. Un accident vascular necesită adesea ajutor de urgență. Un atac vascular ischemic, dacă este detectat până la între trei și patru ore și jumătate poate fi tratat cu o medicație ce poate rupe cheagul. Aspirina poate fi utilizată. Unele accidente vasculare hemoragice beneficiază de chirurgie. Tratamentul pentru recuperarea funcțiilor pierdute se numește reabilitare în urma unui accident vascular cerebral și are loc, în mod ideal, într-o unitate de tratare a accidentelor vasculare; însă, acestea nu există în multe părți ale lumii.

Epidemiologie În 2010, aproximativ 17 milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral, iar 33 de milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral și sunt în viață. Între anii 1990 și 2010 numărul accidentelor apărute a scăzut în fiecare an cu aproximativ 10% în țările dezvoltate și au crescut cu 10% în țările în curs de dezvoltare. în 2013, atacul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai frecventă cauză de deces, după boala arterelor coronariene, însumând 6,4 milioane de decese (12% din total). Aproximativ 3,3 milioane de decese au rezultat din accidente vasculare ischemice, în timp ce 3,2 milioane de decese au rezultat din atacuri vasculare hemoragice. Aproximativ jumătate dintre persoanele ce au avut atac vascular cerebral trăiesc mai puțin de un an. Per total, două treimi dintre accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani.

Note

Bibliografie

Vezi și Ateroscleroză

Legături externe

DRAGON Score for Post-Thrombolysis THRIVE score for stroke outcome National Institute of Neurological Disorders and Stroke

Categorie:Urgențe medicale Categorie:Neurologie Categorie:Boli cerebrovasculare