thumb|Veche culă românească Cula (plural: cule, din l. turcă kule) este un tip de construcție semifortificată, specifică secolelor XVIII și XIX, răspândită în întregul spațiu balcanic, cu precădere în Serbia și în Albania. Termenul provine din limba turcă, în care „kule” înseamnă turn.Historia, Cula Bujoreanu, pag. 10-11 Unii cercetători cred că originea culelor este în Afganistan și Iran.
România Altădată, aria de răspândire a culelor se întindea atât în zona deluroasă, cât și asupra zonelor de câmpie adiacente, până către București, însă, culele din regiunea de șes, mai puțin numeroase la început, au dispărut mai repede decât celelalte. Culele se întâlnesc preponderent în regiunea deluroasă a Olteniei, dar câteva exemplare se mai găsesc și în zona de câmpie a Munteniei, în București și în județele Argeș și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.
Destinație În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu 3-4 caturi, erau prevăzute cu metereze de unde se trăgea cu armele în orice parte a curții. În beci se afla fântâna. Scara către etajele superioare putea fi mobilă, ușile erau masive, beciul solid, pereții groși de 1 metru consolidați cu bârne și străpunși de metereze, ferestrele înguste. Un amănunt mai aparte la unele cule este prezența anexelor sanitare într-un corp separat, un turn îngust, legat de corpul principal printr-un coridor aerian, ca un pod închis.Culele, case – cetăți
Pe lângă funcția sa de locuire, cula este o construcție care îl apără pe proprietar nu numai de primejdia din afară, ci și de răzmerițele posibile ale propriilor supuși de pe moșie. Din această cauză, în jurul celor mai multe cule, terenul era defrișat pentru a nu permite apropierea nevăzută a atacatorilor de orice fel.
În decursul timpului, culele au îndeplinit funcții diferite, cu caracter mai restrâns sau mai complex, deosebindu-se trei categorii: cule de refugiu, de apărare sau locuință temporară; cule de veghe, semnalizare și alarmă; cule-locuință permanentă.
Când pericolul otoman a dispărut, culele nu-și mai aveau rostul și au început să se deterioreze, apoi să fie părăsite, distruse.
Situația actuală
Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale, din septembrie 2009, releva faptul că deși aceste locuințe-turn, din Oltenia, ridicate pe trei nivele, reprezintă o reflectare târzie a unui fenomen arhitectural caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj, 1818- 1823), cula Izvoranu-Geblescu din Brabova (jud. Dolj, sec. XVIII), cula din Retevoiești din 1822 (jud. Argeș), dar și cula din Șuici (a doua jumătate a sec. XVIII, jud. Argeș, care a beneficiat de unele tentative de restaurare în anii ’90 ), care sunt în plin proces de degradare, unele fiind ruinate. În ciuda faptului că aceste cule sunt repere semnificative ale diversității arhitecturii tradiționale din fondul istoric românesc, ele sunt totuși abandonate.
Cula Crăsnaru, din Groșerea, județul Gorj, care a fost construită în anul 1808 de către Cocoș Crăsnarul, ilustrează tipul „clasic” de culă ridicată pe trei nivele, cu pivniță cu metereze. Foișorul se sprijină pe arcade încheiate în arce trilobate aplatizate, susținute de coloane din cărămidă. Fiind incendiată de un trăsnet, în prezent se află în stare de degradare avansată.
Listă de cule
Argeș Conacul Teodor Brătianu, sat Tigveni, comuna Tigvenihttp://www.kule.ro/cule/arges/item/conacul-teodor-bratianu Locuință fortificată Conacul Budișteanu, sat Budeasa Mare, comuna Budeasahttp://www.kule.ro/cule/arges/item/conacul-budisteanu Forma premergătoare culelor Cula Drugănescu, sat Retevoiești, comuna Pietroșani Cula Racovița, cartier Racovița, Argeș, oraș Mioveni Cula Sultănica, sat Șuici, comuna ȘuiciKule - Casa-culă Sultănica Cula Vlădescu, sat Vlădești, comuna Vlădeștihttp://www.kule.ro/cule/arges/item/cula-vladescu-ruine Ruinele culei Vlădescu
București Cula Vintilă Brătianu, str. Aurel Vlaicu, nr. 19,Cula din apropierea Parcului Ioanid, 2 noiembrie 2006, Simina Stan, Jurnalul Național, accesat la 24 iulie 2012
Dolj Cula Cernătescu, sat Cernătești, comuna Cernătești (secolul XVIII) Cula Izvoranu-Geblescu, sat Brabova, comuna Brabova (secolul XVIII) Cula Barbu Poenaru, sat Almăj, comuna Almăj. Este decorată cu fresce inspirate de fabulele lui Esop. (1750)
Gorj Cula Cartianu din Cartiu, Gorj, comuna Turcinești Cula Cioabă-Chintescu, sat Șiacu, comuna Slivilești. Se mai numea cula Grecescu. (1818) Cula Cornoiu, sat Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu Cula Crăsnaru, cula moșierului Alecu Crăsnaru din satul Groșerea, comuna Aninoasa Cula I. C. Davani, sat Larga, comuna SamarineștiKule - Cula I. C. Davani Casa Glogoveanu, sat Glogova, comuna GlogovaKule - Casa Glogoveanu Casa Eftimie Nicolaescu, sat Runcurel, comuna MătăsariKule - Casa culă Eftimie Nicolaescu Cula Tătărescu, inițial cartier Poiana, oraș Rovinari, în prezent sat Curtișoara, oraș Bumbești-Jiu. Se mai numea cula Poiana.
Mehedinți
Cula Cuțui, sat Broșteni, comuna Broșteni Cula Nistor (1812), sat Cerneți, comuna ȘimianCULA NISTOR - Direcția județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mehedinți Cula Tudor Vladimirescu, sat Cerneți, comuna ȘimianREVENDICARE. Cula lui Vladimirescu, in pericol de a ieși din patrimoniul național, 4 septembrie 2007, Veronica Micu, Dumitru Stoichita, Jurnalul Național, accesat la 20 iunie 2013
Olt
Cula Călățeanu, cartier Enoșești, oraș Piatra-Olt Cula Galița, sat Câmpu Mare, comuna DobroteasaKule - Cula Galița
Teleorman
Cula Costea, sat Frăsinet, comuna FrăsinetKule - Cula lui Costea
Vâlcea
Cula Bujoreanu, sat Bujoreni, comuna Bujoreni Cula Duca, sat Măldărești, comuna Măldărești Cula Greceanu, sat Măldărești, comuna MăldăreștiKule - Cula Greceanu Cula Măciuceni, sat Măciuceni, comuna MăciucaKule - Case tip „culă” Măciuceni Cula Zătreanu, sat Zătreni, comuna Zătreni
Imagini
Albania În Albania, în zona Gore, tipologia locuinței fortificate este cu două etaje și câte două încăperi pe nivel, separate de un coridor central. Tot de tip turn erau și locuințele din Kratovo, în Macedonia sau din Mani, în Grecia.
Bulgaria La Vrața, în Bulgaria, există șase cule. Două din cele aveau un plan compact cu trei niveluri lipsite în exterior de orice fel de decorație, cu ziduri din piatră de până la doi metri grosime, străpunse de metereze pentru tragere verticală și orizontală.
Bibliografie Radu Crețeanu, Sarmiza Crețeanu: Culele din România, Editura Meridiane, București, 1969 Iancu Anastasescu, Valeriu Grama: Culele din Oltenia, Craiova, 1974 Luiza Zamora, Șerban Bonciocat: Cule. Case boierești fortificate din România, Editura Institutul European, 2006; ISBN 9789738793815 Ioan Godea: Culele din România - tezaur de arhitectură europeană, Editura de Vest, Timișoara, 2006; ISBN 9973-36-0425-9 Șerban Bonciocat, Bruno Andreșoiu, Bogdan Gheorghiță: Cule. Case boierești fortificate din România. Ediție bilingvă, Editura Igloo Patrimoniu, București, 2007; ISBN 973-87938-5-9 Liviu Stoica Arhitectura locuinței, București, 2012, ISBN 978-973-0-13583-1
Note
Legături externe Monumentele istorice din România Culele românești Culele de la Măldărești – fortărețele de pe pajiștile vâlcene, 27 noiembrie 2012, Claudia Moșoarcă, Descoperă Culele, in zestrea nationala , 6 martie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă Kule - trecut și perspective - un proiect derulat de Institutul Național al Patrimoniului
Categorie:Arhitectură tradițională românească