thumb|300px|Locuri de articulare, pasive şi active În fonetică, locul sau punctul de articulare al unei consoane este locul de pe canalul fonator în care fluxul de aer este blocat sau strîmtat pentru a produce o turbulență audibilă. Articularea consoanei se realizează prin interacțiunea unui element activ (mobil) și a unuia pasiv. Elementul activ este în multe cazuri o anumită parte a limbii, iar elementul pasiv este de obicei o parte a palatului.
Locul și modul de articulare împreună cu sonoritatea (intrarea sau nu în vibrație a coardelor vocale) dau consoanelor sunetul lor specific.
Schița alăturată prezintă locurile de articulare active și pasive:
1. Exolabial 2. Endolabial 3. Dental 4. Alveolar 5. Postalveolar 6. Prepalatal 7. Palatal 8. Velar 9. Uvular 10. Faringal 11. Glotal 12. Epiglotal 13. Radical 14. Posterodorsal 15. Anterodorsal 16. Laminal 17. Apical 18. Subapical
Tabelul de mai jos prezintă consoanele care au simboluri proprii în Alfabetul Fonetic Internațional, clasificate atît după locul de articulare cît și după modul de articulare.
Categorie:Consoane