Vaideeni (colocvial Vaidei) este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Cerna, Cornet, Izvoru Rece, Marița și Vaideeni (reședința).
Se află în nord-vestul județului, la poalele Munților Căpățânii, în extremitatea nordică a depresiunii subcarpatice Horezu. Suprafața comunei Vaideeni este de 15759 ha din care aproximativ 10.000 ha este acoperita de păduri. Satul Vaideeni reprezintă reședința comunei, fiind situat în bazinul râului Luncavăț, afluentul Oltului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde spre nord până în creasta principală a Munților Căpățânii.
Satul Vaideeni s-a mărit începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea prin venirea păstorilor ardeleni din Mărginimea Sibiului, valea Sebeșului și Valea Jiului la sud de Carpați. Astfel existau două localități, cea veche Vaideeni-Rumâni și cea nouă Vaideeni-Ungureni. Pe parcursul secolului al XIX-lea numărul ardelenilor sporește, ceea ce îi determină pe băștinașii rumâni să părăsească localitatea, cei rămași fiind asimilați de ungureni. Comunitatea de ungureni a fost una închisă, având sistem de castă, căsătoriile se făceau doar în comunitatea de ungureni, iar interacțiunea cu populație oltenească din împrejuirmi era limitată. Celelate localități componenete ale actualei comune au avut administrație separată, formând comuna Recea-Racovița.
Istorie Prima atestare documentară a satului Vaideeni datează din secolul al XVI-lea, când este menționată sub numele de Vai de Ei. Comunitatea a luat naștere în urma venirii din Ardeal a mai multor familii de oieri, în principal din Mărginimea Sibiului pe motivul oprimării religioase (catolicizare forțată). O explicație mai plauzibila a denumirii satului ar fi aceea ca inițial a fost denumit Vaideni (derivat de la nume propriu Vaida) iar, prin deformare, s-a ajuns la forma actuala. Din punct de vedere etnocultural, Vaideeni reprezintă o zonă de interferență între zona etnografică a Olteniei de sub Munte si zona etnografică Mărginimea Sibiului care și-a pus puternic amprenta asupra graiului, portului și tradiției pastorale.
Satul Vaideeni s-a mărit începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea prin venirea păstorilor ardeleni din Mărginimea Sibiului, valea Sebeșului și Valea Jiului la sud de Carpați. Astfel existau două localități, cea veche Vaideeni-Rumâni și cea nouă Vaideeni-Ungureni. Pe parcursul secolului al XIX-lea numărul ardelenilor sporește, ceea ce îi determină pe băștinașii rumâni să părăsească localitatea, cei rămași fiind asimilați de ungureni. Comunitatea de ungureni a fost una închisă, având sistem de castă, căsătoriile se făceau doar în comunitatea de ungureni, iar interacțiunea cu populație oltenească din împrejuirmi era limitată.
Populația comunei numără 4.360 de locuitori (2002), satul incluzându-se în categoria așezărilor rurale cu funcții predominant agricole (creșterea ovinelor și bovinelor). Păstrarea acestui profil până în prezent a conferit comunei statutul de nucleu de conservare a specificului național. Sectorul secundar este reprezentat de industria prelucrării lemnului, industria energetică și activitățile artizanale (dărăcit, țesut, brodat, sculptura obiectelor din lemn). Actualmente localnicii desfășoara o intensă preocupare pentru extinderea fenomenului agroturistic în zonă.
În anul 2014, comuna a fost puternic inundată.„Este o imagine de coșmar, e ceva infernal”: Comuna vâlceană Vaideeni nu s-a mai confruntat niciodată cu asemenea viitură, 29 iulie 2014, Roxana Alexe -Mediafax, Gândul, accesat la 30 iulie 2014Armata cu munca, sătenii cu barul: Cum a decurs operațiunea de salvare a gospodăriilor din Vaideeni, Vâlcea (VIDEO) , 31 iulie 2014, B1 TV, accesat la 1 august 2014
Date generale
• Localitatea: Vaideeni
• Populația totala la data 31.dec.2002 este de 4275 locuitori. (2011: 3.946)
• Suprafața totala: 15759 ha; 157,59 km²
• Relieful:
Este predominant muntos, mai ales in partea de nord a localitatii, format din munti cu diferite altitudini. In partea de sud a comunei sunt prezente coline cu diferite altitudini si un relief de lunca ce insoteste principalele cursuri de apa ale localitatii.
Cei mai importanti munti sunt urmatorii: Muntele Capatana (Vf.Capatana 2094 m), Balota 2095 m, vf. Nedeia 2130 m, Ursu 2124 m, Muntele Zavidanu, Muntele Coseana, Muntele Funicel, etc. Cele mai importante dealuri sunt reprezentate de „Dealul Mare” si „Coasta Recii” Solurile predominante sunt cele podzolice, cu fertilitate naturala scazuta si supuse degradarii aceentuate
• Altitudinea – localității reședință și a localităților componente Satul de resedinta al comunei Vaideeni are o altitudine de 567 m, iar in localitatile componente: Izvoru Rece- 650 m si satul Cerna 610 m, rezulltand astfel o altitudine medie de 610 m.
• Climatul:
Clima este caracteristica zonei de dealuri, cu mici diferentieri topoclimatice, de adapost, conferite de situarea in depresiune. Particularitatile geografice ca pe intinderea comunei sa se distinga pe nivele diferite, diferite nuante climatice, de la clima muntilor inalti de peste 2124 m (Vf.Ursu si Capatana) aflati la nord, la clima dealurilor din partea de sud.
Temperatura medie a localitatii este de 6 °C; temperatura medie a lunii ianuarie este de -3 °C, iar cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mica si fara schimbari bruste.
Brumele tarzii de primavara apar rar, datorita efectului de adapostire, permitand inflorirea fara riscuri a pomilor fructiferi. Dovada climatului bland fiind si prezenta castanului in unele sate.
Precipitatiile au o medie anuala de circa 870 mm, fiind mai mare in anii ploiosi, iar uneori scade in anii mai secetosi. Cantitatea cea mai mare de precipitatii cade in lunile mai–iunie, iar cea mai mica in februarie. Fenomenul de seceta se produce rar si are un caracter relativ.
• Teritoriul administrativ al comunei cuprinde un număr de 5 localități: localitatea reședință Vaideeni și un nr. de 4 sate aparținătoare: Izvoru Rece, Marița, Cornet și Cerna
Tabel 1: Populația localităților componente * Nr. crt. Localitate (sat) Populație * 1. Vaideeni 2.732 2. Izvoru Rece 716 3. Marița 395 4. Cornet 157 5. Cerna 274 Total 4.275 Sursa datelor: ex. Date recensământ 2002
Scurt istoric • Primele mărturii arheologice: Topor de piatra, drumuri vechi, toponimie, etc.
• Prima mențiune documentară (anul si sursa – documentul): Hrisovul lui Radu cel Mare –1504, Judecata la Divan despre hotarele muntelui Vai de Ei. Vechi locuitori ai satului Vai de Ei
• Monumente istorice: (Vă rugăm anexati lista Monumentelor Istorice de pe teritoriul comunei, precum si orice detalii, referințe bibliografice, studii de evaluare-restaurare, etc)
Monumente cultural-istorice a. Biserica de zid cu hramul « Sf.Ioan Botezatorul » (1878), in satul Vaideeni; b. Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” (1556-1557), in satul Marita, monument de arhitectura, inclus pe lista Legii 5/2000; c. Biserica de lemn cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”, ctitorita de haiducul Coman in anul 1893 si renovata in anul 1932 in satul Cornet. d. Biserica de zid cu hramul « Sfanta Maria » in satul Izvoru Rece.
Elemente de patrimoniu etnocultural
a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta si obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistica a pieilor. lanii si confectionarea de instrumente muzicale, port popular ciobanesc cu influente din zona Marginimii Sibiului ;
b. Arhitectura traditionala- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” si case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului;
c. Costumul popular, in doua culori, alb si negru, asemanator zonei Marginimii Sibiului ;
d. Cusaturi si tesaturi artistice (desagi), mestesuguri cu o raspandire din ce in mai redusa ;
e. Confectionare de instrumente muzicale- fluiere ;
f. Prelucrarea artistica a lemnului- obiecte de uz gospodaresc : lazi, cosuri, furci de tors lana, etc ;
g. Prelucrarea lanii si instalatii de tehnica populara : darac, pive, mori de apa, joagare actionate hidraulic ;
h. Manifestari etnofolclorice : Festivalul folcloric al pastorilor din Carpati « Invartita dorului », ce se desfasoara anual in cea mai apropiata duminica de Sanziene.
Alte monumente de interes istoric
a. Ansamblu de instalatii tehnice, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; b. Joagar hidraulic, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; c. Moara de apa, localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX ; d. Darac, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XIX ; e. Piua hidraulica, localizata in satul Vaideeni si datata din sec.XIX ; f. Ansamblu rural, localizat in satul Vaideeni si datat din sec.XX.
• Rol teritorial detinut anterior de localitate – plai, plasa, tirguri zonale traditionale (zona pe care o deservea) Localitatea Vaideeni era inclusa in Plaiul Horezu. • Evolutia in perioada comunista - Industrie. In localitatea Vaideeni nu a fost mare industrie, erau niste punte de lucru a: ICH Cerna; ICH Balota; Forestiera Lacul Mare; Forestiera Recisoara - mica industrie a fost reprezentata de: • tamplarie; • motor lemne; • sectie impletit sarma • Moara pe apa de macinat porumb - cooperatie: Magazin Universal cu:incaltaminte, textile, metalo-chimice, librarie, menaj, alimentara; Magazin mixt in punctul „Nisipi”; Magazin mixt Izvoru Rece; Magazin mixt-Marita; Magazin mixt Cerna; Frizerie-coafura. - meșteșuguri: croitorie; cojocarie; cizmarie, etc. • agricultura (IAS / ferme zootehnice): Forma de proprietate a fost in mare masura particulara, doar in satele Izvoru Rece, Marita si Cerna a existat o Intovărăsire (ferma pomicola) si una zoo-pomicola.
COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ȘI ZONAL DE AȘEZĂRI
Rolul teritorial al comunei și relații teritoriale
• Instituții / servicii publica sau private din localitate care deservesc alte localități: Institutia Numele institutiei Localități deservite Spital Nu Judecătorie Nu Cabinete medicale Nu deservesc alte localitati Cabinete de avocatura Nu Liceu Nu Ocol silvic Nu Comuna Vaideeni apartine de Ocolul silvic Romani si o mica parte de Ocolul Silvic Horezu Cabinete Veterinare Nu deservesc alte localitati Altele (care)
• Poziționarea în sistemul de așezări al județului si accesibilitate – situarea față de axele de acces Accesibilitate Rutieră (legături la sistemul european si national) - E 81 (București - Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeș – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu / punct de frontieră); - DN 67 (Goranu / E 81 - Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin / E 70) - Drumuri judetene si drumuri comunale de legatura
Accesibilitate Feroviară : Cele mai apropiate puncte feroviare se afla in orasul Rm.Valcea (50 Km) si orasul Berbesti (35 Km)
4. RESURSE NATURALE 4.1 Resurse de teren • Evidența cadastrală – stadiul realizarii Circa 5 % din teritoriul localitatii are realizat cadastrul • Evoluția fondului funciar al orașului-comunei Folosința terenului 1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha) 2007 (ha) 1. Arabil 340 320 2. Pășuni naturale (fanete+pasune) 6215 6231 3. Livezi (pomi) 640 640 4. Pădure 8133 8133 5. Curți și clădiri 104 106 6. Alte terenuri 327 329 Total 15759 15759 Sursa: date ale Primăriei • Structura fondului funciar după proprietari (anul 2007 ) Grupe de proprietari /categorii de folosințe Total localitate (ha) % Proprietate publică (ha) Proprietate publică a statului (ha) Proprietate publică a UAT (ha) Județeană(ha) Orășenească-comunală (ha) Proprietate privata (ha) Proprietate privată a UAT (ha) Proprietate privată a persoanelor fizice (ha) Proprietate cooperatistă (ha) Proprietate obștească (ha) Terenuri arabile 320 320 320 Pășuni 4492 3153 1275 1878 1339 Fânețe 1739 1739 6 1733 Livezi 640 640 Terenuri agricole total 7191 5852 1281 4571 1339 Păduri și alte terenuri forestiere 8133 4500 4500 448 198 250 3185 Terenuri cu ape și ape cu stuf 110 110 110 Căi de comunicații 147 147 24 123 Terenuri ocupate cu construcții și curți 106 3 3 3 103 103