Județ

thumb|right|300px|Cele 41 județe din România thumb|right|300px|Propunerea de împărțire administrativă a României în județe și regiuni făcută în 1920 de Comisia pentru Studiul unei Noi Arondări a Județelor, condusă de Simion Mehedinți thumb|300px|Propunerea inițială din 1968 thumb|right|300px|Fostele unități administrative din Republica Moldova (1998-2003): cele 9 județe, municipiul Chișinău și unitățile teritoriale autonome din Stînga Nistrului și Găgăuzia

Județul este o unitate administrativ-teritorială în RomâniaConstituția României și, din 1998 până în februarie 2003, a reprezentat diviziunea principală și în Republica Moldova.

Denumirea provine de la termenul „jude” (derivat din latinescul judicium) și era specifică Țării Românești. Județele sunt creații domnești, juzii fiind numiți de voievozi; prin înființarea acestora, domnitorii au urmărit eliminarea autonomiei politice a cnezatelor.Ilie Bădescu (coord.), Dicționar de sociologie rurală, pag. 268. În prezent, județele sunt conduse de un prefect, care are rolul de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Țara Românească Existența județelor este atestată documentar în Țara Românească încă din 1385 primul atestat fiind județul Jaleș într-un hrisov al domnitorului Dan IConstantin C. Giurescu, Istoria Românilor vol. II Partea I, Ediția a IV-a, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, pag. 398. Inițial, în secolele XV-XVI, acestea erau circumscripții fiscale în care erau trimiși pentru colectarea taxelor dregători de la curtea domnească sau de la cea a marelui ban.Marian Coman, Putere și teritoriu - Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI), Editura Polirom, București, 2013, p. 91 Județul, ca referință geografic-administrativă, începe să fie folosit doar spre 1570, devenind uzual abia în secolul al XVII-lea.Marian Coman, Putere și teritoriu - Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI), Editura Polirom, București, 2013, p. 94

Franco Sivori menționează, în memoriile sale, că Țara Românească avea în acea perioadă 16 județe, fiind primul care precizează numărul exact al acestora. Deși nu sunt menționate explicit ele se pot stabili cu probabilitate pentru acest timp. Astfel, lista include în realitate 17 județe: Mehedinți, Jiul de Sus, Jiul de Jos, Gilort, Vâlcea, Argeș, Muscel, Prahova, Săcuieni, Pădureți, Buzău, Râmnic, Brăila, Ialomița, Ilfov, Vlașca, Teleorman.Ștefan Pascu, Petru Cercel și Țara Românească la sfârșitul sec. XVI, Tipografia Cartea Românească din Cluj, Sibiu, 1944, p. 108-109 Pe lângă acestea, mai apar județele Olt și Romanați atestate documentar din secolele XV-XVI.Documente privind istoria României, B Țara Românească, vol. 1 doc. 268 și 300 Lista este extinsă până la 23 de județe dintre care doar 16-17 sunt menționate în mod constant.Melentina Bâzgan, Județele Țării Românești până la mijlocul secolului al XVIII-lea, Editura Cartea Universitară, București, 2004, p. 51

În baza atestărilor documentare ale termenului județ din documentele muntenești până la domnia lui Petru Cercel, acestea sunt: Jaleș, Vâlcea, Motru, Elhov, Prahova, Brăila, Romanați, Mehedinți, Jiul de Sus/Gorj, Pădureților, Vlașca, Olt, Gilort, Teleorman, Buzău, Jiul de Jos/Dolj, Râmnicu Sărat, Saac și Ialomița. Dintre aceste 19 județe, Jaleș, Motru și Gilort nu mai apar în documente după 1502 și se poate presupune că cele rămase sunt județele la care a făcut referire Franco Sivori.Marian Coman, Putere și teritoriu - Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI), Editura Polirom, București, 2013, p. 95

La sfârșitul secolului al XVI-lea, puterea domnească exercită un control mai strict asupra întregului teritoriu al Țării Românești. Județele nu mai au rol de circumscripție financiară, ci devin unități administrativ-teritoriale. Astfel, după întemeierea județelor Argeș și Dâmbovița și desființarea județului Brăila se definitivează organizarea administrativă a Țării Românești în 17 județe.Marian Coman, Putere și teritoriu - Țara Românească medievală (secolele XIV-XVI), Editura Polirom, București, 2013, p. 97

Principatul Moldovei În Moldova, unitățile administrative erau ținuturile.Burac, Constantin. Ţinuturile Ţării Moldovei până la mijlocul secolului al XVIII-lea. Bucureşti: Editura Academica, 2002. 648 p. ISBN 973-85106-1-9

Transilvania și Banat În Transilvania și Banat, diviziunea teritorială tradițională a fost megieșul.

România După unirea din 1918, împărțirea pe județe a fost extinsă la întreg teritoriul Regatului Român. Într-o primă fază, o comisie condusă de geograful Simion Mehedinți a propus o organizare administrativă bazată pe 48 de județe mari cu o populație de aproximativ 300.000-400.000 locuitori, grupate în 9 regiuni. În urma protestelor venite din partea autorităților locale față de acest proiect, au fost constituite, în final, 71 de județe, de mărimi variabilehttp://www.scribd.com/doc/54995655/Organizarea-Administrativ-Teritoriala, pg.94-95. Astfel, județul Suceava (1.309 km²) avea în perioada interbelică o întindere de 6,6 ori mai mică decât județul Tulcea (8.628 km²), iar județul Făgăraș (86.461 locuitori, în 1930) o populație de aproape 6 ori mai mică decât județul Timiș-Torontal (500.416 locuitori, în 1930).

După instaurarea regimului comunist în România, legea reformei administrative adoptate pe 6 septembrie 1950 după model sovietic a desființat județul, ca unitate administrativ-teritorială. La următoarea reformă administrativă majoră, care a avut loc în anul 1968 (17 februarie), autoritățile comuniste au revenit la împărțirea pe județe, întinderea acestora fiind însă diferită față de cea din perioada interbelică. Această lege a suferit unele modificări pe: 19 decembrie 1968, 1 august 1979 și 23 ianuarie 1981. Cu acea ocazie, unele județe istorice nu au fost reactivate, cum ar fi județele: Făgăraș, Turda, Someș, Târnava Mică, Târnava Mare, Trei Scaune, Fălciu, Tutova, Roman, Putna, Muscel, Romanați etc.

Teritoriul României este împărțit, în prezent, în 41 de județe, plus municipiul București. Jumătate din județele actuale ale României se află în apropiere de mărimea medie a acestora de 6.000 de km².Bădescu, p. 161

Județele sunt (în ordine alfabetică):

Alba Arad Argeș Bacău Bihor Bistrița-Năsăud Botoșani Brașov Brăila Buzău Caraș-Severin Călărași Cluj Constanța Covasna Dâmbovița Dolj Galați Giurgiu Gorj Harghita Hunedoara Ialomița Iași Ilfov Maramureș Mehedinți Mureș Neamț Olt Prahova Satu Mare Sălaj Sibiu Suceava Teleorman Timiș Tulcea Vaslui Vâlcea Vrancea

Republica Moldova thumb|300px|right|Unitățile administrative actuale (raioane) ale Republicii Moldova

În 1998, Republica Moldova a fost împărțită în 9 județe, un municipiu și două unități teritoriale:

Bălți Cahul Chișinău (municipalitate) Județul Chișinău Edineț Găgăuzia (unitate teritorială autonomă) Lăpușna Orhei Soroca Stânga Nistrului (unitate teritorială) Tighina Ungheni

Începând cu anul 2003, Republica Moldova a revenit la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane (a se vedea articolul: Raioanele Republicii Moldova).

Note

Bibliografie Bădescu, M; Drept constituțional și instituții politice; Curs universitar, București, editura Hamangiu, 2023.

Vezi și Județele României Județele interbelice ale Regatului României

Legături externe Propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor, 14 ianuarie 1968, la Wikisursă