__FARACUPRINS__ 1991 (MCMXCI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.
Evenimente 17 ianuarie: Războiul din Golf. Operațiunea Furtună în deșert. Căderea guvernului Roman și instalarea guvernului Theodor Stolojan. Puciul din august de la Moscova. Ianuarie 10 ianuarie: Guvernul României liberalizează exporturile și importurile. 12 ianuarie: Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de președintele George H. W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic. 13 ianuarie: Trupele sovietice au ocupat Departamentul Securității Statului (tipografia din Vilnius). A avut loc atacul asupra televiziunii și centrului de presă din Vilnius, soldat cu morți și răniți. 16 ianuarie: Lansarea operațiunii „Furtună în deșert” (ora 3:00, ora Bagdadului) pentru eliberarea Kuweitului, invadat la 2 august 1990 de Irak. Are loc primul atac aerian declanșat de coaliția internațională (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuweit) împotriva Irakului. 17 ianuarie: Harald al V-lea al Norvegiei devine rege după moartea tatălui său, Olav al V-lea. 30 ianuarie: La Bruxelles, „Grupul celor 24” hotărăște să includă România între țările est-europene beneficiare de asistență în cadrul programului PHARE, program inițiat în 1989 și având în vedere ajutorarea prin credite și asistență tehnico–economică a fostelor țări socialiste.
Februarie 1 februarie: România a obținut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei. La 7 octombrie 1993 va avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline. 20 februarie: În România intră în vigoare Legea fondului funciar. 80% din proprietatea arabilă a țării devine proprietate privată. Eliberarea titlurilor de proprietate s-a încheiat în 1999. Ulterior, legea a fost criticată pentru că a dus la fărâmițarea suprafeței agricole a României.
Martie 3 martie: Letonia și Estonia votează pentru independența față de Uniunea Sovietică. 15 martie: A luat ființă Fundația Europeană Nicolae Titulescu, cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula și întreține interesul pentru viața și activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu.
Aprilie 5 aprilie: La Moscova se semnează Tratatul de colaborare, bună vecinătate și amiciție dintre URSS și România. Tratatul nu a mai fost ratificat pentru că la sfârșitul anului a avut loc destrămarea URSS. 9 aprilie: Georgia își declară independența față de Uniunea Sovietică. 18-19 aprilie: Vizita președintelui François Mitterrand în România. 20 aprilie: Banca Națională a României lansează prima emisiune post-revoluționară de bancnote, dedicată sculptorului Constantin Brâncuși, respectiv bancnota de 500 de lei. 30 aprilie: Un ciclon care a lovit Bangladesh-ul a dus la uciderea a 138.000 de oameni.
Mai 15 mai: Édith Cresson devine prima femeie premier a Franței. 19 mai: Referendum în Croația. Peste 94% dintre cei prezenți la urne s-au pronunțat pentru independența acestei republici iugoslave. 20 mai: Cazul Berevoiești: Ziarul România liberă anunță în conferință de presă că la puțin timp după evenimentele din 13-15 iunie de la București, aproape de comuna Berevoiești (Argeș) au fost îngropate tone de documente aparținând fostei Securități și S.R.I. S-a încercat arderea documentelor, apoi au fost îngropate, dezgropate în parte de săteni și îngropate din nou, în cele din urmă au ajuns la ziariști. 21 mai: La Madras, India, fostul prim-ministru Rajiv Gandhi este asasinat. 29 mai: Președintele federal Richard von Weizsäcker inaugurează sistemul german Intercity-Express în noua gară Kassel-Wilhelmshöhe de pe calea ferată de mare viteză Hanovra-Würzburg.
Iunie 14 iunie: La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor Mineriadei din 13-15 iunie 1990. 12 iunie: Boris Elțin a devenit primul președinte rus ales de un electorat. Va începe mandatul de 5 ani la 10 iulie. 14 iunie: Erupția vulcanului Pinatubo din Filipine a dus la decesul a 700 de persoane. 20 iunie: Corneliu Vadim Tudor înființează Partidul România Mare. 24 iunie: Parlamentul României a declarat nul Pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. 25 iunie: Croația și Slovenia își declară independența față de Iugoslavia.
Iulie 7 iulie: S-a constituit Partidul Alianței Civice. Ulterior acesta a fuzionat cu Partidul Național Liberal. 11 iulie: O eclipsă totală de soare este vizibilă în Hawaii, Mexic, America Centrală, Columbia și Brazilia.
August 7 august: Shapour Bakhtiar, fostul prim-ministru al Iranului este asasinat. 19 august: Prăbușirea Uniunii Sovietice: Președintele Mihail Gorbaciov (aflat în vacanță în Crimeea) este pus sub arest la domiciliu și se încearcă restaurarea statului unional. 20 august: Estonia își declară independența față de Uniunea Sovietică. 21 august: Lovitura de stat din Uniunea Sovietică a eșuat, organizatorii au fost arestați și Gorbaciov s-a reîntors ca președinte al Uniunii Sovietice. 21 august: Letonia își declară independența față de Uniunea Sovietică. 22 august: Reîntroducerea drapelului de stat tricolor al Rusiei. Ziua drapelului de stat al Federației Ruse. 24 august: Ucraina își declară independența față de Uniunea Sovietică. 27 august: Republica Moldova își declară independența față de Uniunea Sovietică. 30 august: Azerbaidjan își declară independența față de Uniunea Sovietică. 31 august: Kârgâzstan și Uzbekistan își declară independența față de Uniunea Sovietică.
Septembrie 2 septembrie: Statele Unite recunosc independența Estoniei, Letoniei și Lituaniei. 6 septembrie: Uniunea Sovietică recunoaște independența statelor baltice. 6 septembrie: Orașul Sankt Petersburg își recuperează numele după ce a fost numit Leningrad în 1924. 8 septembrie: Macedonia devine stat independent. 21 septembrie: Sovietul suprem al Armeniei a proclamat Republica Armenia stat independent. 24 septembrie: Minerii de la Vulcan, aflați în grevă, așteaptă răspunsul guvernului la revendicările lor. În lipsa răspunsului, minerii cer să vină Petre Roman la ei pentru negocieri. Miron Cosma îi comunică telefonic lui Petre Roman pretenția minerilor, după care își anunță ortacii că primul-ministru a refuzat să se deplaseze în Valea Jiului. Se strigă „Jos guvernul!" după care Miron Cozma anunță „Mergem la București!". 26 septembrie: A patra mineriadă: Minerii revin în Piața Victoriei. Au loc negocieri cu ușile închise, între reprezentanții minerilor și cei ai conducerii țării. Se obține demisia guvernului Roman, anunțată la ora 12:30, din balconul Palatului Victoria. Seara, minerii încearcă să pătrundă în sediul Televiziunii Române. Au loc scene de violență și de vandalism.
Octombrie 16 octombrie: S-a instalat guvernul condus de Theodor Stolojan și a funcționat până în noiembrie 1992. 20 octombrie: Ayrton Senna câștigă cel de-al 3-lea său titlu mondial la Formula 1. 27 octombrie: Primele alegeri parlamentare libere în Polonia. 27 octombrie: Turkmenistanul își declară independența față de Uniunea Sovietică.
Noiembrie 2 noiembrie: Bartolomeu I devine Patriarh al Constantinopolului. 21 noiembrie: Adunarea Constituantă aprobă noua Constituție a României. Din totalul de 510 senatori și deputați, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 contra. FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară au votat pentru; PNȚCD, PNL și UDMR contra. Votarea a fost transmisă în direct pe postul de televiziune. 23 noiembrie: Freddie Mercury anunță public că are SIDA; va muri a doua zi. 26 noiembrie: Se formează Convenția Democrată Română (CDR).
Decembrie 4 decembrie: Corespondentul Associated Press, Terry Anderson a fost eliberat după ce a fost ținut ostatic în Liban, vreme de șapte ani. 8 decembrie: Electoratul român este chemat să răspundă prin referendum național cu „da” sau „nu” unei singure întrebări: Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991? Din aproape 11 milioane de cetățeni prezenți la vot, 77,3% au votat „da” și 20,49% au votat „nu”. Voturile anulate au fost de 2,3%. Elaborarea, dezbaterea și adoptarea Constituției au durat un an și jumătate. 8 decembrie: Mircea Snegur, candidat unic pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, obține 98,17% din voturile exprimate. 8 decembrie: Președintele rus Boris Elțin și omologii săi din Ucraina și Belarus au semnat actul de deces al Uniunii Sovietice, care a durat aproape 70 de ani și a cărei dispariție a marcat sfârșitul unei ordini mondiale bazate pe rivalitatea URSS-SUA. 12 decembrie: România: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i-a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR. 18 decembrie: Federația Rusă recunoaște independenta Republicii Moldova. 21 decembrie: CSI (Comunitatea Statelor Independente). Asociație liberă de state suverane din care fac parte Rusia și alte zece republici care aparțineau fostei URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. 25 decembrie: Mihail Gorbaciov anunță într-o declarație televizată că demisionează din funcția de președinte al URSS, având în vedere situația creată odată cu formarea CSI (Comunitatea Statelor Independente). 25 decembrie: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice hotărăște schimbarea denumirii statului din U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) în Federația Rusă. 30 decembrie: La sfârșitul anului, în România erau 265.978 de șomeri, media lunară a inflației pentru anul 1991 a fost de 10%, datoria publică internă de 245,1 miliarde lei. 31 decembrie: Oficial Uniunea Sovietică încetează să mai existe.
Nașteri
Ianuarie 3 ianuarie: Candelaria Molfese, actriță, cântăreață și balerină argentiniană 5 ianuarie: Denis Alibec, fotbalist român (atacant) 5 ianuarie: Alexandru Sorian (Alexandru Ioan Sorian), fotbalist român 6 ianuarie: Jeroen Zoet, fotbalist neerlandez (portar) 7 ianuarie: Clément Grenier, fotbalist francez 7 ianuarie: Eden Hazard, fotbalist belgian 7 ianuarie: Caster Semenya, atletă sud-africană 8 ianuarie: Stefan Savić, fotbalist muntenegrean 9 ianuarie: Álvaro Soler, cântăreț spaniolo-german 9 ianuarie: Amel Tuka, atlet bosniac 9 ianuarie: Alvaro Solar, cântăreț spaniol de muzică pop 10 ianuarie: Codruț Cioranu (Codruț Sebastian Cioranu), fotbalist român 11 ianuarie: Bekim Abdyl Balaj, fotbalist albanez (atacant) 11 ianuarie: James Honeybone, scrimer britanic 14 ianuarie: Adrian Viciu (Adrian Ioan Viciu), fotbalist român (portar) 14 ianuarie: Andrei Voican, fotbalist român (atacant) 15 ianuarie: Maxim Antoniuc, fotbalist din R. Moldova (atacant) 15 ianuarie: Marc Bartra Aregall, fotbalist spaniol 16 ianuarie: Nemanja Miletić, fotbalist sârb 17 ianuarie: Esmir Ahmetović, fotbalist bosniac 18 ianuarie: Mitchell Duke, fotbalist australian 19 ianuarie: Petra Martić, jucătoare croată de tenis 21 ianuarie: Kabiru Akinsola (Kabiru Akinsola Olarewaju), fotbalist nigerian (atacant) 21 ianuarie: Ana Gros, handbalistă slovenă 24 ianuarie: Jan Beleniuk, luptător ucrainean 24 ianuarie: Valeriu Lupu, fotbalist român 26 ianuarie: Alex Sandro (Alex Sandro Lobo Silva), fotbalist brazilian 28 ianuarie: Wan Zack Haikal, fotbalist malaysian 28 ianuarie: Jordan Mustoe, fotbalist britanic 31 ianuarie: Anastasia Dmitruk, poetă ucraineană
Februarie 1 februarie: Cristian Cherchez (Cristian George Cherchez), fotbalist român (atacant) 2 februarie: Nathan Delfouneso, fotbalist britanic 3 februarie: Ina Budeștean, fotbalistă din R. Moldova 3 februarie: Camelia Hristea, jucătoare română de tenis 5 februarie: Henriette Confurius, actriță germană 7 februarie: Angelina Zhuk-Krasnova, atletă rusă specializată în săritura cu prăjina, a concurat si pentru R. Moldova 8 februarie: Aristidis Soiledis, fotbalist grec 10 februarie: Emma Roberts (Emma Rose Roberts), actriță americană