Huedin (în , în ) este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Bicălatu și Huedin (reședința). La recensământul din anul 2011 au fost înregistrați locuitori, Huedin fiind cea mai mică localitate urbană a județului Cluj. În același timp, este singura localitate cu statut de oraș din județ, celelalte cinci centre urbane având statut de municipiu.
Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).
Istorie 260px|left|thumb|Huedin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonăC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 13.
În punctul numit Dealu' Securei s-a descoperit o așezare neolitică de cultură neprecizată.
Pe strada Zorilor s-a descoperit o așezare din epoca bronzului de cultură neprecizată.
În punctul numit Prolic s-a descoperit o fortificație cu val de pământ din perioada Hallstatt.
În grădina unei case din Huedin s-a descoperit o monedă romană de argint.
Clădirea bisericii reformate din centrul orașului este datată din secolul 13.
Prima atestare documentară a orașului este din 10 mai 1327 cu numele de Hunyad.
O altă atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de sacerdos de villa Hunad, HunokGrigor P. Pop, p. 140. Dată fiind poziționarea sa, localitatea se transformă treptat într-un centru comercial pe vechiul drum al sării dintre Depresiunea Transilvaniei și Câmpia de Vest.
Începând cu secolul XV așezarea devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum.
În centrul orașului Huedin s-a descoperit un tezaur monetar datat între secolele 15-17.
În punctul numit Cetatea Veche s-a descoperit un tezaur monetar datat între secolele 15-17.
În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei Huedin din județul Cluj (interbelic).
În 1961 localitatea a fost ridicată la rangul de oraș.
Republica din Călata
Arhitectul și publicistul Károly Kós, împreună cu alți intelectuali maghiari din Țara Călatei, a proclamat în Huedin Republica din Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară de la 1889 și reunite sub numele de transilvanism. Statul ar fi avut capitala aici.
Geografie Orașul Huedin se situează în nord-vestul țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și 50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția drumului național cu drumul județean care unește județul Sălaj (la nord) cu localitățile dinȚara Moților (la sud). Orașul este poziționat în Depresiunea Huedinului, la confluența râului Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altitudine de peste 500 m.
Localitatea componentă Bicălatu este situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acestaC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 15.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Huedin se ridică la 8.069 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.346 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,17%), cu minorități de maghiari (22,52%) și romi (10,91%), iar pentru 11,28% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (58,55%), cu minorități de reformați (22,03%), penticostali (3,87%) și romano-catolici (1,08%), iar pentru 12,49% nu se cunoaște apartenența confesională.
Evoluție istorică În anul 1930 orașul Huedin avea o populație de 5.401 locuitori, dintre care 2.883 maghiari (53,3%), 1.137 români (21,0%), 1.018 evrei (18,8%), 328 țigani (6,0%) ș.a. De-a lungul timpului populația orașului a evoluat astfel:
RecensământulStructura etno-demografică a României Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniȚiganiEvreiAlte etnii 1850 1.939 33 1.710 4 62 111 19 1880 3.152 168 2.751 63
170 1890 3.666 255 3.177 59
175 1900 4.482 316 4.105 42
19 1910 5.194 451 4.699 28
16 1920 4.890 512 3.183 31 260
904 1930 5.401 1.137 2.883 16 1.018 328 19 1941 5.121 675 4.296 13 112 20 5 1966 6.970 3.635 3.143 9 1 171 11 1977 7.596 4.420 3.146 5 1 19 5 1992 9.460 5.621 3.070 5
762 2 2002 9.439 5.518 3.067 3 847
420119.3465.2822.5981.057406
Structură confesională Din punct de vedere confesional în anul 2002 populația era formată din 61,06% ortodocși, 30,19% reformați, 3,5% penticostali, 1,89% romano-catolici, 1,37% greco-catolici, 0,93% baptiști ș.a.C. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 270. De-a lungul timpului structura confesională demografică a orașului a evoluat astfel:
RecensământulStructura etno-demografică a României Structura confesionalăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformațiMozaiciAlte confesiuni 1850 1.939 1 44 115 1.713 62 4 1857 2.449
65 197 2.048 116 23 1869 3.283 16 153 334 2.460 299 21 1880 3.152 44 136 371 2.312 243 46 1890 3.666 55 208 397 2.580 365 61 1900 4.482 86 305 463 2.834 745 49 1910 5.194 133 412 542 2.984 1.073 50 1930 5.401 465 772 395 2.626 1.026 117 1941 5.121 274 555 543 2.673 960 116 1992 9.460 5.754 169 219 2.954
364 2002 9.475 5.756 122 168 2.904
48920119.0115.719731332.455631
Politică Orașul Huedin este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
În anul 2016, a fost ales din nou primar domnul Mircea Moroșan, candidat din partea PNL, care a obținut 79,15% de voturi, din 3469 de voturi valabile exprimate. Cât despre alegerile pentru ocuparea celor 15 posturi de consilieri locali au fost alese următoarele formațiuni politice: 6 mandate de consilierii pentru PNL (1145 de voturi), 3 pentru PSD (463 de voturi), 3 pentru UDMR (558 de voturi), 2 pentru PPMT (345 de voturi) și unul pentru candidatul independent Horea Matiș(378 de voturi).
În anul 2012, primarul ales a fost din partea PD-L, adică Domnul Mircea Moroșan. Consiliul Local ales atunci a fost format din 15 consilieri, din care: 7 mandate pentru PD-L, 2 pentru PCM, 2 pentru UDMR, 2 pentru PNL, 1 pentru PSD, 1 pentru candidatul independent Horia Matiș.
Nume si prenumeApartenenta politicaBuzas Istvan AttilaP.C.M.Cozea Marinela CorinaP.D.-L.Csudom FranciscP.C.M.Dongolo CsabaU.D.M.R.Dreve IoanP.D.-L.Edves Laura GabrielaP.N.L.Farkaș MariusP.S.D.Giurgiu MarinelaP.D.-L.Lazea ConstantinP.D.-L.Matiș Horea DorinINDEPENDENTParpucea EmilianP.D.-L.Pavel Cosmin ViorelP.D.-L.Sucilș ValentinP.N.L.Șaitiș Cristina FlorentinaP.D.-L.Vasas ȘtefanU.D.M.R.
Primarul a fost ales în anul 2004 din partea Alianței DA (PNL+PD), iar viceprimarul din partea UDMR.
Consiliul local este alcătuit din 15 de consilieri, aleși după cum urmează: 5 din partea UDMR, 5 din partea PSD, 4 din partea DA, 1 din partea PRM.
Partid Consilieri Componența Consiliului Uniunea Democrată Maghiară din România 5 Partidul Social Democrat 5 Alianța Dreptate și Adevăr 4 Partidul România Mare 1
Obiective turistice
Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga", provine din apropierea castrului de la Bologa-Resculum, probabil din necropola vicus -ului. Biserica reformată-calvină. Ridicată în secolul al XIII-lea, ca biserică romano-catolică, reconstruită în secolul al XVI-lea, renovată în secolul al XVIII-lea. În 1483, prin grija familiei Bánffy, a fost ridicată partea de est, cu elemente specifice stilului gotic, servind drept capelă familiei amintite. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul casetat, realizat de meșterul sas Laurențiu Umling din Cluj, ce reprezintă un calendar astrologicC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 204-209. Biserica romano-catolică. Ridicată pe la 1848 în stil neogoticC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 210-211. Biserica ortodoxă - parohia Huedin I. Ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, prin eforturile localnicilor în frunte cu protopopul Aurel Munteanu, era cunoscută și sub numele de "Catedrala Moților". La interior, pe pereți are o frumoasă pictură în stil bizantinC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 192-200.. Biserica veche greco-catolică "Sfânta Treime" este cunoscută și sub numele de "biserica de pe strada Poștei" (astăzi ortodoxă - parohia Huedin II, încă neretrocedată). A fost ridicată în anul 1910 în stil neobizantin, prin efortul românilor din Huedin și din satele apropiate. La interior, pe pereți există o frumoasă pictură în stil bizantinC. Filip, H. Matiș, Huedinul, p. 195-200.. Mai precis, această biserică cu hramul "Sfânta Treime" a fost zidită cu efortul a 20 de familii de români greco-catolici din Huedin, apartinând la acea dată parohiei române unite din satul vecin, Brăișoru, preot paroh fiind atunci Pr. Vasile Meseșan. Biserica a fost sfințită de către Mitropolitul Blajului, IPSS Dr. Victor Mihali de Apșa. Dupa anii 1930 biserica devine una parohială, iar mai târziu centrul protopopiatului greco-catolic din zonă avându-l ca paroh și protopop al tractului Huedin pe Pr. Gheorghe Rusu, care servește biserica aceasta pâna în 1948, când Biserica Română Unită, Greco-Catolică, a fost interzisă de regimul comunist instalat la putere de către sovietici, iar lăcașurile de cult i-au fost luate de către Biserica Ortodoxă Română. Biserica nouă greco-catolică cu hramul "Coborârea Spiritului Sfânt", ridicată în 2008, în stil neoromanic, prin grija Pr. paroh Viorel Bănuț. La interior, pereții și iconostasul au o frumoasă pictură în stil neo-bizantin. Lăcașul de cult a fost sfințit pe 22 iunie 2008 de Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PSS Dr. Florentin Crihălmeanu și Episcopul greco-catolic de Oradea, PSS Dr. Virgil Bercea. Conacul Barcsay, construit în secolul al XVIII-lea. Poartă numele fostului proprietar, iar în prezent este utilizat ca școală. În localitatea Bicălatu, devenită parte componentă a Huedinului, poate fi vizitată Biserica reformată-calvină construită în secolul al XVII-lea.
Personalități Simeon Pop (1890 - 1919), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; Zoltán Gábos (1924 - 2018), profesor universitar; Iuliu Merca (n. 1948)Iuliu Merca și povestea Semnal M, muzician, compozitor, chitarist, vocalist, fost membru al formațiilor Chromatic (din Cluj-Napoca) și Mondial (din București), fondator și fost lider al formației Semnal M. Viorel Mihai Ciobanu (1950 - 2016), jurist, judecător la Curtea Constituțională a României; Petru Lakatos (n. 1952), deputat în Camera Deputaților Natașa Raab (1953 - 2023), actriță; Simona Noja (n. 1968), balerină; Dezideriu Horvath (n. 1970), sportiv la patinaj viteză; Alin Tișe (n. 1974), politician; Csaba Gal (n. 1985), rugbist; Cornel Gheți (n. 1986), fotbalist.
Vezi și Biserica reformată din Bicălatu
Imagini
Bibliografie Cristian-Claudiu Filip, Horea-Dorin-Matiș, Huedinul - o localitate pe drumul spre Europa. Aspecte monografice, Editura Grinta, Cluj-Napoca, ISBN (10) 973-7651-91-X; ISBN (13) 978-973-7651-91-4 Atlasul localităților județului Cluj, Editura Suncart, Cluj-Napoca, ISBN 973-86430-0-7 Jurju, Cornel, Mitul "venirii americanilor". Studiu de caz: rezistența anticomunistă de la Huedin , în: AIO, 2002, 3, p. 173-192.
Note
Legături externe
Site-ul oficial al orașului Huedin Pagina Primăriei
Huedin
Huedin Huedin