Roman este un municipiu în județul Neamț, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podișului Moldovei, în județul Neamț, la confluența râurilor Siret și Moldova. Dacă la recensământul din anul 1992, orașul avea o populație de de locuitori, în anul 2011 aceasta a coborât până la , importantul spor negativ datorându-se migrației interne și celei externe.

Așezare Orașul este situat în centrul regiunii istorice Moldova, în depresiunea Romanului, la nord de confluența râului Moldova cu Siretul și se află la o distanță de 82 de kilometri de Iași, fosta capitală a Moldovei. Orașul este străbătut de șoseaua națională DN2 (parte a drumului european E85 care leagă orașul lituanian Klaipeda de nordul Greciei, respectiv orașul Alexandroupolis), care îl leagă spre nord de Suceava și spre sud de Bacău, Focșani, Buzău și București. La Roman, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN15D care îl leagă spre vest de Piatra Neamț și spre est de Vaslui. Tot din DN2, la Roman mai pornesc șoselele județene DJ207B, care îl leagă spre nord de Cordun și Săbăoani (unde se termină tot în DN2); DJ201A, care duce spre nord-est la Tămășeni și mai departe în județul Iași la Răchiteni (unde se termină în DN28); și DJ207A, care duce spre est la Sagna, Bâra, Boghicea și mai departe în județul Iași la Sinești și Popești.

Gara Roman este stație a magistralei feroviare 500 care leagă Bucureștiul de frontiera Ucraina, Vicșani. Istoric, gara din Roman a fost construită pentru a deservi căile ferate București–Galați–Roman și Suceava-Roman. Din magistrala 500, la Roman se ramifică magistrala secundară Roman–Buhăiești.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Roman se ridică la 48.644 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 50.713 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,05%), cu o minoritate de romi (2,18%), iar pentru 16,4% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,15%), cu o minoritate de romano-catolici (11,52%), iar pentru 17,75% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istoric thumb|Sinagoga Leipziger din Roman (Lapsker Synagoge sau Sinagoga Lipscanilor), odinioară una din cele 16 sinagogi din oraș Primele mențiuni le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 și în Cronica lui Nestor. Primul document intern este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului. Romanul a fost de-a lungul istoriei sale unul din cele mai importante centre urbane ale Moldovei, fiind un oraș cosmopolit datorită prezenței mai multor grupuri etnice, cuprinzând, pe langă comunitatea românească, comunități importante de armeni, evrei și o importantă comunitate catolică. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit. Distrus în mare parte în 1467, în timpul campaniei lui Matia Corvin în Moldova, a fost refăcut de Ștefan cel Mare.

Importanța Romanului medieval este arătată de prezența în oraș a unei arhiepiscopii, care a avut și rol de mitropolie a Romanului și a Țării de Jos a Moldovei. Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii arhiepiscopiei, istoricii consideră că aceasta a fost cel mai probabil înființată în perioada 1408 - 1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, cel care este considerat organizatorul ierarhiei bisericești din Moldova. Dimitrie Cantemir menționa în Descrierea Moldovei că „după ce s-au înmulțit locuitorii din Moldova, lucrul acesta a ajuns prea greu ca să poată să-l împlinească un om singur, pentru înlesnirea mitropolitului s-au mai făcut în Moldova încă alte trei scaune arhierești, unul la Roman, altul la Rădauți și al treilea la Huși; dar numele de episcop s-a dat numai vlădicilor de la Rădauți și de la Huși. Cel de la Roman a fost numit arhiepiscop și i s-a îngăduit să poarte la slujba bisericească mitra arhierească, dar el nu este mai mare peste ceilalți episcopi, nu are decât întâietate".

Orașul Roman a fost reședința ținutului Roman și a fost reședința Țării de Jos a Moldovei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romanul era comună urbană, reședință a județului Roman și avea 14019 locuitori ce trăiau în circa 2500 de case. În oraș existau un seminar cu 4 clase, un gimnaziu, o școală profesională de băieți și una de fete, trei școli primare de băieți și două de fete, plus câte o școală de băieți și una de fete a comunității armenești; șase biserici ortodoxe, o capelă ortodoxă, una catolică, o biserică armenească (datând din 1809) și un spital. La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului, funcționa și comuna Carol I, al cărui sat de reședință formează astăzi cartierul Nicolae Bălcescu. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul în continuare ca reședință a aceluiași județ și având 18300 de locuitori.

În 1950 Romanul a căpătat statut de oraș regional și a devenit reședință a raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952-1956, din Regiunea Iași). Reforma administrativă a lui Nicolae Ceaușescu din 1968 nu a reînființat județul Roman, orașul primind statut de municipiu și trecând la județul Neamț.

Administrație Municipiul Roman este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Primăria Roman funcționează într-o clădire construită în anii 1935-1937, în Piața Roman-Vodă, nr. 1.site-ul Primăriei Roman

Relații de colaborare și înfrățire miniatura|320x320px|Harta RomanOrașul Cortona - Italia, din 4 octombrie 2009 Orașul Tielt - Belgia, din februarie 2010 Orașul Grugliasco - Italia, din 21 mai 2010 Orașul Gedera - Israel, din 17 mai 2011. Orașul Edineț - Republica Moldova, din 17 mai 2011 Orașul Kameaneț Podilskîi - Ucraina, din 25 noiembrie 2011 Orașul Dilijan - Armenia, din 17 mai 2012 Orașul Ștefan Vodă - Republica Moldova, din 17 mai 2013

Economie Până în 1990, cele mai importante întreprinderi din Roman erau Întreprinderea de Țevi Roman (înființată în anul 1957), Întreprinderea Mecanică Roman (fostul arsenal al armatei) și Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice Roman (înființată în anul 1979, construită pe locul fostului aerodrom Roman) Întreprinderea de fiare vechi Roman , 07 noiembrie 2010, news-roman.ro, accesat la 13 noiembrie 2010. După 1990, Întreprinderea de Țevi Roman a devenit PETROTUB S.A. (în prezent ArcelorMittal Roman), Întreprinderea Mecanică Roman s-a divizat în Umaro S.A. și FONTAX S.A. (ulterior desființată)Cea mai profitabilă întreprindere din Neamț a ajuns pe butuci după revoluție, 22 martie 2013, Anca Sevastre, Adevărul, accesat la 23 martie 2013, Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice a devenit POLIROM S.A. și este în lichidare.

Educație

Grădinițe thumb|right|200px|Steagul orașului Roman încadrat de cel român și cel al Uniunii Europene 1916 – Se înființează grădinița nr. 1 "Episcop Melchisedec"; din 1939 este renumerotată cu numărul 2 1919 – Societatea Ortodoxă Română a Femeilor înființează a doua grădiniță pe strada Dobrogeanu Gherea 1920 – Se înființează a treia grădiniță (actuala nr. 5), de către comunitatea evreiască. În următorii 20 de ani s-au mai înființat doar două astfel de instituții.

Învățământ primar

1747 - Domnitorul Grigore II Ghica înființează o școală de slavonă și română pe lângă Episcopia Roman 1832 - Ia ființă Școala primară de băieți nr. 1 "Grigore Al. Ghica Voievod" 1861 - Ia ființă Școala primară de băieți nr. 2 "Vasile Alecsandri" (actuala Școală nr. 1) 1859 - 1868 - Se înființează Școala primară de băieți nr. 3 și două școli de fete 1879 - Se înființează Școala particulară evreiască prin silința lui D. Lustgarten 1893 - Se înființează Școala evreiască de stat 1919 - Se înființează Școala normală "Ion Creangă" 1921 - S-a înființat Școala primară de băieți nr. 4 (actuala Școala nr. 3) cu local propriu din 1925 1925 - S-a înființat Școala primară nr. 3 de fete, în același local cu Școala nr. 4

S-au mai înființat de asemenea un "pension" de băieți, două pensioane de fete și o școală armenească.

Învățământ mediu și liceal thumb|right|Colegiul „Roman Vodă” 1858 – Se înființează Seminarul epiarhial. În 1892 începe contrucția unei clădiri proprii, finalizată în 1897. Își reîncepe activitatea ca seminar teologic din 1990. 1872 – Se înființează Gimnaziul "Roman Vodă". Școala se mută în actuala clădire în care funționează abia în 1899. 1880 – A luat ființă Școala de meserii, una din cele mai vechi școli profesionale din Moldova. 1921-1923 – Se construiește liceul de fete "Sturza Cantacuzino", printr-o donație făcută statului de către prințesa Maria Sturza, fiica prințului Ion Ghica, și de către fiica acesteia, prințesa Ecaterina Cantacuzino. 1925 – Se deschide Gimnaziul comercial de băieți, devenit ulterior liceu. 1929 – Se deschide Școala profesională de ucenici de pe lângă Arsenalul Armatei. Colegiul național Roman Vodă Grupul școlar Industrial Construcții de Mașini Grupul școlar "Vasile Sav" Grupul școlar Industrial Materiale de Construcții Colegiul Tehnic "Danubiana" Colegiul Tehnic "Miron Costin" Grup școlar Agricol "Ion Ionescu de la Brad" Școala de muzică Sergiu Celibidache 2009 - La 30 septembrie Colegiul National "Roman-Voda" a împlinit 137 de ani de la inaugurare.

Asistența medico-sanitară thumb|240px|Spitalul Municipal de Urgențe din Roman în anul 2008 În secolul al XVII-lea, pe lângă mănăstirea „Sfinții Voievozi” s-a organiat o bolniță.

1753 – A luat ființă a doua bolniță pe lângă Mănăstirea Precista 1754 – Comunitatea evreiască își amenajează propria bolniță 1797 – Vartolomei Putneanul a construit primul local pentru un spital beneficiind de sprijinul material al episcopului Veniamin Costachi 1884 – Se inaugurează spitalul "Precista Mare" dotată cu inventar și mobilier nou; construcția a durat peste 12 ani. 1893 – Se contruiește în vecinătatea orașului spitalul pentru bolnavii de pelagră 1884 – Divizia a VII-a înființează un spital militar 1990 – Se inaugurează noua clădire a spitalului de pe strada Tineretului, dotat cu laboratoare și peste 700 de paturi 2012 -- Se încep lucrările de reabilitare exterioare ale Spitalului

Se mai construiește o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase. miniatura|244x244px|Spitalul Municipal de Urgențe din Roman în anul 2022 Rețeaua de asistență medicală este susținută și de o rețea de farmacii. De asemenea, asociația "Precista Mare" oferă servicii medicale și asistență la domiciliu.

Cultură thumb|right|250px|Vila Liceului, numită și Vila "Calistrat Hogaș" De importanță culturală sunt Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Știinte Naturale. În plin centru al orașului se află, deși în paragină, casa dirijorului Sergiu Celibidache, cunoscută și cu numele de Casa vornicului Done. La câțiva kilometri de oraș se află vestitul Han al Ancuței, vizitat de scriitorul Mihail Sadoveanu, reconstruit în aceleași locuri după ce a fost odată mistuit de flăcări. Monumente istorice Lista monumentelor istorice din Roman

Biserici Catedrala arhiepiscopală thumb|Catedrala arhiepiscopală ortodoxă din Roman Catedrala arhiepiscopală din Roman a fost construită de domnitorul Petru Rareș pe locul vechii catedrale mitroplitane care data din secolul al XIV-lea. Lucrările la actuala catedrală arhiepiscopală au durat timp de 8 ani, încheindu-se în 1550 prin grija soției lui Petru Rareș, Elena Doamna și a fiilor săi Iliaș, Ștefan și Constantin, după cum rezultă din textul inscripției originare, în care numele fiului cel mare (Iliaș) a fost șters ulterior, în urma trecerii sale la islam. În perioada 1990 – 2005 s-au efectuat lucrări de restaurare a picturilor și clopotniței și s-a refacut acoperișul conform stilului tradițional moldovenesc.