Nicolae Purecică, rămas cunoscut în istoria criminalității sub porecla „Nae Chioru” sau „Nae Chiorul” (), a fost un interlop și criminal român originar din cartierul Ferentari al Bucureștiului. Acesta este considerat unul dintre cei mai violenți infractori ai perioadei postbelice imediate, activitatea sa desfășurându-se cu precădere între anii 1940 și 1947. Lui Purecică i-au fost atribuite direct cel puțin șase omoruri, majoritatea fiind comise în orașul Oradea, unde acesta se refugiase pentru a scăpa de autorități. Modul său de operare implica executarea unor tâlhării armate urmate de uciderea și tranșarea victimelor cu o brutalitate extremă, adesea comparată de anchetatori cu tehnicile practicate în abatoare.

Biografie

Nicolae Purecică s-a impus inițial ca lider interlop în cartierul Ferentari din București, o zonă care deținea o reputație de rău famată atât în perioada interbelică, cât și în cea postbelică. Acesta a fost dat în urmărire generală de către autoritățile din Capitală pentru un număr mare de jafuri, crime și tâlhării. În anul 1947, pentru a evita capturarea de către echipele conduse de comisarul Eugen Alimănescu, supranumit „Comisarul de Fier”, Purecică a părăsit Bucureștiul și s-a stabilit la Oradea împreună cu o bandă formată din mai mulți complici.

Odată ajuns la Oradea, acesta și-a continuat activitatea infracțională prin organizarea unor atacuri armate asupra călătorilor, vizând în special persoanele care soseau cu trenul în scopuri comerciale. Banda condusă de el jefuia victimele, iar pentru a se asigura că nu rămân martori care să poată depune mărturie, Purecică proceda la uciderea și tranșarea acestora cu o cruzime ieșită din comun. Aceste fapte au generat un val de teroare în oraș, determinând autoritățile locale să solicite intervenția de urgență a comisarului Alimănescu.

Prinderea și moartea Comisarul Eugen Alimănescu a reușit să îl localizeze pe Purecică într-un tren și l-a urmărit până în Oradea. În momentul în care infractorul se pregătea să comită un nou atac asupra unei victime, acesta a fost surprins și împușcat de forțele de ordine împreună cu patru dintre complicii săi. Nicolae Purecică a decedat la scurt timp după acest schimb de focuri, în cursul anului 1947, din cauza rănilor grave suferite. Deoarece a murit înainte de finalizarea investigațiilor oficiale, acesta nu a mai putut fi judecat pentru totalitatea crimelor care i-au fost imputate.

Modus operandi Nicolae Purecică acționa prin utilizarea tâlhăriei armate ca punct de plecare, urmată invariabil de eliminarea fizică a victimelor pentru a suprima orice posibilitate de identificare. Elementul distinctiv al faptelor sale era reprezentat de tranșarea cadavrelor cu o violență sadică, manifestată prin tăieturi multiple care aminteau de munca dintr-un abator. Principalele motivații ale acestor acțiuni păreau a fi jaful și dorința de a elimina martorii, fără ca în majoritatea cazurilor documentate să fi existat un element de natură sexuală.

Note

Categorie:Decese în 1947 Categorie:Decese prin împușcare Categorie:Criminali români Categorie:Criminali în serie