Maria Terezia a Austriei (născută Maria Theresia Walpurga Amalia Christina von Österreich; ), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea.
A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, rege al Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deși nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ștefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci Maria Terezia a purtat titlul de împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman.
Primii ani thumb|left|Arhiducesa Maria Theresa în 1727, pictură de Andreas Möller. Florile pe care le poartă în faldurile rochiei reprezintă fertilitatea și speranța de a avea copii.Levy, 122. Fiica lui Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia s-a născut în dimineața zilei de 13 mai 1717 la Palatul Hofburg din Viena, la scurt timp după decesul fratelui ei mai mare, arhiducele Leopold, și a fost botezată în aceeași zi. Nașele ei au fost: mătușa Prințesa Wilhelmina Amalia de Brunswick-Lüneburg și bunica Eleonore-Magdalena de Neuburg.Morris, 21–22.
Tatăl ei, care domnea peste zone vaste în Europa Centrală, avea nevoie de un moștenitor pe linie masculină. În dominioanele habsburgice, legea salică împiedica femeile să aibă drept la succesiune. Astfel, nașterea Mariei Tereza a fost o mare dezamăgire pentru tatăl ei și pentru populația din Viena.Mahan, 11-12.Molris, 8.
Maria Terezia a înlocuit-o pe verișoara ei, Maria Josepha, ca moștenitoare prezumptivă la teritoriile habsburgice; Carol al VI-lea a emis Pragmatica Sancțiune din 1713 prin care fiicele lui au trecut în fața nepoatelor sale în linia de succesiune la tron.Ingrao, 129. Carol a solicitat aprobarea celorlalte puteri europene pentru dezmoștenirea nepoatelor sale. Marile puteri au impus termeni duri: în Tratatul de la Viena (1731), Marea Britanie a cerut ca Austria să elimine Compania Ostend în schimbul recunoașterii Pragmaticei Sancțiuni.Crankshaw, 24. Marea Britanie, Franța, Saxonia-Polonia, Provinciile Unite, Spania,Jones, 89. Veneția,Crankshaw, 37. Statele Papale, Prusia, Rusia, Danemarca,Pragmatic Sanction of Emperor Charles VI, Encyclopædia Britannica, retrieved 15 October 2009. Savoia-Sardinia, Bavaria și Dieta Sfântului Imperiu Roman au recunoscut sancțiunea. Mai târziu, Franța, Spania, Saxonia-Polonia, Bavaria și Prusia au revenit asupra deciziei.
La puțin după un an de la nașterea Mariei Tereza, s-a născut sora ei, Maria Anna, apoi o altă soră, Maria Amalia, s-a născut în 1724.Maria Tereza a supraviețuit ambelor surori. Maria Anna a murit la vârsta de 26 de ani, în timp ce Maria Amalia a murit la 6 ani, în 1730. Ingrao, 128.
Maria Tereza a fost un copil serios și rezervat și îi plăcea să cânte și să tragă cu arcul.Morris, 22. Tatăl ei i-a interzis să călărească însă mai târziu ea a învățat elementele de bază de dragul ceremoniei de încoronare din Ungaria. Maria Tereza a dezvoltat o relație strânsă cu contesa Maria Karolina von Fuchs-Mollard, care a învățat-o echitația. Prințesa a studiat desenul, pictura, muzica, dansul - discipline care au pregătit-o pentru rolul de regină. Tatăl ei i-a permis să participe la întâlnirile de consiliu de la vârsta de 14 ani însă niciodată nu a avut discuții de stat cu ea.Morris, 28. Chiar dacă și-a petrecut ultimele decenii din viață asigurând moștenirea Mariei Tereza, Carol a așteptat întotdeauna un fiu și niciodată nu și-a pregătit fiica pentru viitorul ei rol ca suveran.Crankshaw, 20.Browning, 37.
Căsătoria thumb|left|Maria Theresia Problema căsătoriei Mariei Terezia a fost ridicată încă de la începutul copilăriei ei. Prima dată a fost logodită cu Leopold Clement de Lorena, care trebuia să viziteze Viena și s-o întâlnească pe arhiducesă în 1723 însă Leopold a murit de variolă.Mahan, 24–25.
Fratele mai mic al lui Leopold Clement, Francisc Stephan, a fost invitat la Viena. Deși Francisc Stephan a fost candidatul favorit la mâna Mariei Terezia,Crankshaw, 22. împăratul a luat în calcul și alte posibilități. Diferențele religioase l-au împiedicat să aranjeze căsătoria dintre fiica sa și prințul luteran Frederic al Prusiei. În 1725 împăratul a logodit-o cu Carol al Spaniei iar pe cea de-a doua fiică, Maria Anna, cu Filip al Spaniei. Celelalte puteri europene l-au silit să renunțe la pactul pe care-l făcuse cu regina mamă a Spaniei, Elisabeta Farnese, deoarece căsătoria dintre moștenitorii tronurilor Spaniei și Austriei ar fi dezechilibrat balanța puterilor din Europa.
Francisc Ștefan a rămas la curtea imperială până în 1729, când a urcat pe tronul Lorenei,Mahan, 27. însă nu i s-a promis formal mâna Mariei Terezia până la 31 ianuarie 1736, în timpul războiului polonez de succesiune.Mahan, 37.thumb|200px|Maria Tereza și soțul ei, Francisc ȘtefanLudovic al XV-lea al Franței a cerut ca logodnicul Mariei Tereza să cedeze drepturile asupra ducatului de Lorena socrului său, Stanisław Leszczyński, care fusese detronat ca rege al Poloniei. Francisc Stephan urma să primească Marele Ducat al Toscanei după decesul lui Gian Gastone de' Medici, Mare Duce de Toscana, care nu avea copii.Crankshaw, 25. Cuplul s-a căsătorit la 12 februarie 1736.Mahan, 38.
Iubirea Ducesei de Lorena pentru soțul ei a fost puternică și posesivă.Mahan, 261.McGill, 43. Scrisorile pe care ea i le-a trimis cu puțin timp înainte de căsătorie, exprimă dorința de a-l vedea; pe de altă parte, scrisorile lui sunt formale și stereotipe.Leland Goldsmith, 55.Mahan, 39. Maria Tereza a fost foarte geloasă și infidelitățile lui au reprezentat o mare problemă a mariajului lor,Mahan, 261–262.Pick, 260. Maria Wilhelmina, Prințesă de Auersperg, fiind cea mai cunoscută metresă a lui.Morris, 85.
După decesul lui Gian Gastone la 9 iulie 1737, Francis Stephen a cedat Lorena și a devenit Mare Duce de Toscana. În 1738, Carol al VI-lea a trimis tânărul cuplu să-și facă intrarea oficială în Toscana. Pentru a celebra venirea lor, la Poarta Galla s-a ridicat un arc de triumf care există și astăzi. Șederea lor la Florența a fost scurtă. Curând Carol al VI-lea i-a chemat, temându-se că va muri în timp ce moștenitoarea lui era la kilometri depărtare, în Toscana.Crankshaw, 26.
În vara anului 1738, Austria a suferit înfrângeri în timpul războiului ruso-turc, care era în desfășurare. Turcii au recâștigat de la Austria teritoriile din Țara Românească, Serbia și Bosnia. Vienezii erau revoltați de costurile războiului, care s-a încheiat în anul următor prin Tratatul de la Belgrad.
Ascensiunea
Carol al VI-lea a murit la 20 octombrie 1740, posibil dintr-o intoxicație cu ciuperci. El a ignorat sfatul Prințului Eugen de Savoia care l-a îndemnat să se concentreze pe umplerea trezoreriei și dotarea armatei mai degrabă decât pe dobândirea semnăturilor de la alți monarhi. Când Maria Tereza a preluat tronul, la vârsta de 23 de ani, a găsit imperiul într-o stare deplorabilă. Ministrul de finanțe a informat-o că datoria statului crescuse enorm, ca rezultat al războiului cu Turcia. Atitudinea provinciilor era o altă cauză de îngrijorare. Deși toate acceptaseră Sancțiunea Pragmatică, acum, chiar și cele mai loiale, priveau spre noul monarh cu suspiciune. Se considera că această tânără femeie, lipsită de experiență, va duce o politică influențată de soțul ei, care nu numai că era străin, dar avea și simpatii pentru Franța.
Eșecul lui Carol al VI-lea în rezolvarea slăbiciunilor Imperiului o pusese pe Maria Tereza în fața unor probleme de durată incluzând puterea și bogăția bisericii romano-catolice, independența nobilimii maghiare, înapoierea economică și existența unor divizări sociale, rasiale și confesionale profunde.
Pentru că o femeie nu ar fi putut fi aleasă ca împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman, Maria Tereza a vrut să asigure funcția pentru soțul ei. Totuși, Francisc nu deținea suficiente teritorii sau poziții în interiorul Imperiului. Pentru a-l face eligibil pentru tronul imperial, Maria Tereza l-a numit pe Francisc co-domnitor al Austriei și Boemiei la 21 noiembrie 1740.Dawson Beales, 183. Totuși, i-a luat mai mult de un an Dietei din Ungaria să-l accepte pe Francisc drept co-domnitor.Dawson Beales, 188–189. În ciuda iubirii pentru soțul ei și a poziției acestuia de co-domnitor, Maria Tereza nu i-a permis acestuia să decidă cu privire la probleme de stat și de multe ori îl dădea afară de la ședințele consiliului atunci când nu erau de acord.Roider, 8.
Ministrul prusac îi face următorul portret: "Maria Tereza are un mers dezinvolt și o ținută maiestoasă, silueta ei este impozantă, fața rotundă și plină, părul blond cu o nuanță roșcată, ochii foarte mari, plini de viață și blândețe, de un albastru-închis, impresionează. Nasul proporționat ca formă nu este nici coroiat, nici turtit. Dantura albă se dezgolește nespus de fermecător atunci când râde. Deși mare, gura ei este mai degrabă frumoasă. Are ceafa și pieptul bine făcute, iar mâinile ei sunt delicioase."
Până în anul 1740 adusese pe lume trei fiice. În iulie, fiica ei cea mare, Maria Elisabeta, a murit la vârsta de trei ani. În octombrie 1740, când a urcat pe tron are două fiice și este însărcinată.
Politica externă
Imediat după ascensiunea ei, un număr de suverani europeni care o recunoscuseră pe Maria Tereza ca moștenitoare, și-au încălcat promisiunea. Electorul Carol Albert de Bavaria care era căsătorit cu verișoara Mariei Tereza și susținut de împărăteasa Wilhelmine Amalia, voia partea lui de moștenire.Morris, 47. În noiembrie 1740, Maria Tereza și-a asigurat recunoașterea regelui Carol Emanuel al III-lea al Sardiniei, care nu a acceptat Sancțiunea Pragmatică în timpul vieții tatălui ei.Browning, 38.
În decembrie, regele Frederic al II-lea al Prusiei a invadat Ducatul Silezia și a solicitat ca Maria Tereza să i-l cedeze, amenințând că se va alătura dușmanilor ei în caz de refuz. Maria Tereza a decis să lupte pentru provincia bogată în minerale. Frederic i-a oferit chiar un compromis: el va apăra drepturile Mariei Tereza dacă ea este de acord să-i cedeze cel puțin o parte din Silezia. Francisc Ștefan a fost înclinat să ia în considerare aranjamentul însă regina și consilierii ei nu, temându-se că o violare a Sancțiunii Pragmatice ar fi invalidat documentul în întregime.Browning, 43. Fermitatea Mariei Tereza l-a asigurat pe Francisc Ștefan că ar trebui să lupte pentru Silezia iar ea era convinsă că va menține în Imperiu "bijuteria coroanei Casei de Austria".Browning, 42, 44. Ea dă dovadă de o fermitate admirabilă "Mai bine să vină turcii la porțile Vienei, mai bine să facem concesiuni Bavariei și Saxoniei decât să renunțăm la Silezia".Maria Theresia. Ibr Lebenund Ihre Regierung. Munchen/Berlin, 1917 Invadarea Sileziei de către Frederic a fost începutul unei dușmănii pe tot parcursul vieții lor.
Cum Austria este săracă în comandanți militari experimentați, Maria Tereza îl eliberează pe mareșalul Neipperg, care fusese întemnițat de tatăl ei pentru slabele rezultate în războiul cu Turcia.Browning, 44. Neipperg preia comanda trupelor austriece în martie. Austriecii au suferit o înfrângere zdrobitoare în bătălia de la Mollwitz în aprilie 1741.Browning, 52–53. Franța a întocmit un plan de împărțire a Austriei între Prusia, Bavaria, Saxonia și Spania.Crankshaw, 56. Mareșalul francez Belle-Isle i s-a alăturat lui Frederic la Olmütz. Viena este în panică, nici unul dintre consilieri Mariei Tereza neașteptându-se să fie trădați de Franța. Francisc Ștefan îi cere soției sale să ajungă la o înțelegere cu Prusia, așa cum procedase Marea Britanie.Crankshaw, 57. Maria Tereza a fost de acord cu negocierile fără tragere de inimă.Crankshaw, 58.