miniatura|Portretul marelui spătar Mihail Cantacuzino, pictură de Nicolae Grigorescu miniatura|Mare spătar din Țara Românească, 1827 Spătar (<din ngr. spatharios <spatha „spadă, paloș“) era în Moldova și Țara Românească denumirea oficială a unui dregător la curtea domnească, având la început sarcina de a purta la festivități sabia și buzduganul domnitorului iar mai târziu avea comanda cavaleriei, devenind comandant suprem al armatei în lipsa domnului. Mai târziu a fost șeful poliției.

Această dregătorie a apărut în Țara Românească la 1415, în vremea lui Mircea cel Bătrân, când spătarul era, de obicei, al patrulea dregător din Sfatul domnesc.C. Rezachevici, Marile dregătorii ale Moldovei și Țării Românești, în Magazin istoric, Anul V, Nr.1 (46) ianuarie 1971.

Note

Categorie:Dregătorii Categorie:Titluri nobile române