Pe aripile vântului (în ) este un film epic de dragoste american din 1939, adaptat după romanul din 1936 al lui Margaret Mitchell. A fost produs de David O. Selznick pentru Selznick International Pictures și regizat de Victor Fleming. Având ca decor sudul Statelor Unite în timpul Războiului Civil și al perioadei de Reconstrucție, filmul spune povestea lui Scarlett O'Hara (Vivien Leigh), fiica înflăcărată a unui proprietar de plantație din Georgia, urmărind-o în încercarea ei de a-l cuceri pe Ashley Wilkes (Leslie Howard), care este căsătorit cu verișoara sa, Melanie Hamilton (Olivia de Havilland), precum și în căsătoria ei ulterioară cu Rhett Butler (Clark Gable).

Producția a fost marcată de dificultăți. Începerea filmărilor a fost amânată cu doi ani, până în ianuarie 1939, deoarece Selznick era hotărât să-l asume pe Gable pentru rolul lui Rhett, iar filmările s-au încheiat în iulie. Distribuirea rolului lui Scarlett a reprezentat o provocare, 1.400 de femei necunoscute fiind intervievate pentru aceasta. Scenariul inițial al lui Sidney Howard a suferit numeroase revizuiri din partea mai multor scenariști pentru a fi redus la o lungime adecvată. Regizorul inițial, George Cukor, a fost concediat la scurt timp după începerea filmărilor și a fost înlocuit de Fleming, care, la rândul său, a fost înlocuit pentru scurt timp de Sam Wood, în timp ce își lua o pauză din cauza epuizării. Postproducția s-a încheiat în noiembrie 1939, cu doar o lună înainte de premieră.

Pe aripile vântului a primit recenzii în general pozitive la lansarea sa, pe 15 decembrie 1939. Deși distribuția a fost lăudată pe scară largă, durata lungă a filmului a fost criticată. La cea de-a 12-a ediție a Premiilor Oscar, Pe aripile vântului a câștigat zece premii (opt competitive, două onorifice) din treisprezece nominalizări, inclusiv pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Fleming), Cel mai bun scenariu adaptat (acordat postum lui Sidney Howard), Cea mai bună actriță (Leigh) și Cea mai bună actriță în rol secundar (Hattie McDaniel, devenind prima afro-americană care a câștigat un premiu Oscar).

Pe aripile vântului a cunoscut o popularitate imensă la lansare. A devenit cel mai profitabil film realizat până în acel moment și a deținut recordul timp de peste un sfert de secol. Dacă se ține cont de inflația monetară, rămâne cel mai profitabil film din istorie. A fost relansat periodic pe parcursul secolului al XX-lea și s-a înrădăcinat în cultura populară. Deși filmul a fost criticat pentru negaționismul istoric, glorificarea sclaviei și mitul „Cauzei Pierdute” a Confederației, i s-a recunoscut meritul de a fi declanșat schimbări în modul în care afro-americanii erau reprezentați pe ecran. Pe aripile vântului este considerat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile, iar în 1989 a devenit unul dintre primele douăzeci și cinci de filme selectate pentru conservare în Registrul Național de Filme al Statelor Unite.

Acțiune

În 1861, în ajunul Războiului Civil American, Scarlett O'Hara locuiește la Tara, plantația de bumbac a familiei sale din Georgia, împreună cu părinții ei, surorile sale Suellen și Carreen, precum și sclavii lor de culoare. Scarlett este profund atrasă de Ashley Wilkes și află că acesta urmează să se căsătorească cu verișoara sa, Melanie Hamilton. La petrecerea de logodnă organizată a doua zi la reședința lui Ashley, Twelve Oaks, o plantație din apropiere, Scarlett îi face avansuri lui Ashley, dar este respinsă; cu toate acestea, ea atrage atenția unui alt invitat, Rhett Butler. Petrecerea este întreruptă de vestea că președintele Lincoln a făcut apel la voluntari pentru a lupta împotriva Sudului; ca răspuns, bărbații din Sud se grăbesc să se înroleze. Scarlett se căsătorește cu fratele mai mic al Melaniei, Charles, pentru a-l face gelos pe Ashley înainte ca acesta să plece la război. După moartea acestuia, survenită în timp ce servea în Armata Confederației, mama lui Scarlett o trimite la reședința familiei Hamilton din Atlanta. Ea provoacă un scandal participând la un bazar caritabil îmbrăcată în haine de doliu și dansând vals cu Rhett, care acum era contrabandist pentru Confederație.

Soarta războiului se întoarce împotriva Confederației după Bătălia de la Gettysburg. Mulți dintre bărbații din orașul lui Scarlett sunt uciși. Opt luni mai târziu, în timp ce Armata Uniunii asediază orașul în cadrul campaniei de la Atlanta, Melanie naște cu ajutorul lui Scarlett, iar Rhett le ajută să fugă din oraș. Rhett alege să plece la război, lăsând-o pe Scarlett să se întoarcă singură la Tara. Ea găsește Tara părăsită, cu excepția tatălui ei, a surorilor și a foștilor sclavi, Mammy și Pork. Scarlett află că mama ei tocmai a murit de febră tifoidă, iar tatăl ei și-a pierdut mințile. Cu Tara jefuită de trupele Uniunii și câmpurile în paragină, Scarlett jură să asigure supraviețuirea ei și a familiei sale.

Odată cu înfrângerea Confederației, familia O'Hara muncește din greu în câmpurile de bumbac. Ashley se întoarce, dar constată că nu este de mare ajutor pentru Tara. Când Scarlett îl imploră să fugă cu ea, el își mărturisește dragostea și o sărută pasional, dar îi spune că nu o poate părăsi pe Melanie. Tatăl lui Scarlett încearcă să alunge un profitor de pe pământul său, dar este aruncat de pe cal și ucis. Nefiind în măsură să plătească impozitele impuse de reconstrucționiști asupra Tarei, Scarlett apelează fără succes la Rhett, apoi îl păcălește pe Frank Kennedy, un proprietar de magazin în vârstă și bogat, să se căsătorească cu ea. Frank, Ashley și alți câțiva complici fac un raid nocturn într-o așezare de barăci după ce Scarlett este atacată trecând singură prin ea, raid care se soldează cu moartea lui Frank. La scurt timp după înmormântare, Rhett o cere în căsătorie pe Scarlett, iar ea acceptă.

Rhett și Scarlett au o fiică pe care tatăl o poreclește Bonnie Blue, dar Scarlett încă îl iubește pe Ashley, și, nemulțumită de felul în care i s-a stricat silueta, refuză să mai aibă copii sau să împartă patul cu soțul ei. Într-o zi, la moara lui Frank, sora lui Ashley, India, îi vede pe Scarlett și Ashley îmbrățișându-se. Având o aversiune intensă față de Scarlett, India răspândește cu entuziasm zvonuri. Mai târziu în acea seară, Rhett, după ce a auzit totul, o obligă pe Scarlett să participe la petrecerea de ziua lui Ashley. Melanie, însă, îi ia apărarea lui Scarlett. La întoarcerea acasă, Scarlett îl găsește pe Rhett la parter, beat, și cei doi se ceartă pe tema lui Ashley. Rhett o sărută pe Scarlett împotriva voinței ei, declarându-și intenția de a face dragoste cu ea în acea noapte, și o duce pe Scarlett, care se zbate, în dormitor.

A doua zi, Rhett își cere scuze pentru comportamentul său și îi propune lui Scarlett divorțul, pe care ea îl respinge, spunând că ar fi o rușine. Când Rhett se întoarce dintr-o călătorie îndelungată în Anglia, Scarlett îl informează că este însărcinată, dar urmează o ceartă, în urma căreia ea cade pe scări și suferă un avort spontan. În timp ce se recuperează, tragedia lovește din nou când Bonnie moare în timp ce încerca să sară peste un gard cu poneiul ei. Scarlett și Rhett o vizitează pe Melanie, care a suferit complicații în urma unei noi sarcini, pe patul de moarte. În timp ce Scarlett îl consolează pe Ashley, Rhett se pregătește să părăsească Atlanta. Realizând că pe Rhett, și nu pe Ashley, îl iubise cu adevărat tot timpul, Scarlett îl imploră să rămână, dar el o respinge și pleacă în ceața dimineții. Scarlett, distrusă de durere, hotărăște să se întoarcă acasă, la Tara, jurându-și că într-o zi își va recâștiga fericirea.

Distribuție principală

Roluri principale

Alte roluri Thomas Mitchell ca Gerald O'Hara: patriarhul familiei O'Hara și tatăl lui Scarlett Barbara O'Neil ca Ellen Robillard: mama lui Scarlett Hattie McDaniel ca Mammy: servitoarea familiei O'Hara Rand Brooks ca Charles Hamilton: primul soț al lui Scarlett Carroll Nye ca Frank Kennedy: al doilea soț al lui Scarlett Alicia Rhett ca India Wilkes: sora lui Ashley și potrivnica lui Scarlett

Producție Înainte de publicarea romanului, mai mulți directori și studiouri de la Hollywood au refuzat să realizeze un film bazat pe acesta, printre care Louis B. Mayer și Irving Thalberg de la Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), Pandro S. Berman de la RKO Radio Pictures și David O. Selznick de la Selznick International Pictures. Jack L. Warner de la Warner Bros. s-a gândit să cumpere drepturile după ce a citit sinopsisul, dar cea mai mare vedetă a sa, Bette Davis, nu era interesată la momentul respectiv, iar Darryl F. Zanuck de la 20th Century-Fox nu oferise suficienți bani. Cu toate acestea, Selznick s-a răzgândit după ce editoarea sa de scenarii, Kay Brown, și partenerul său de afaceri, John Hay Whitney, l-au îndemnat să cumpere drepturile de ecranizare. În iulie 1936 — la o lună după publicarea romanului — Selznick a cumpărat drepturile de la Margaret Mitchell pentru 50.000 de dolari. Casting

Castingul pentru cele două roluri principale s-a transformat într-un demers complex, care a durat doi ani. Pentru rolul lui Rhett Butler, Selznick l-a dorit încă de la început pe Clark Gable, dar acesta era sub contract cu MGM, care nu îl împrumuta niciodată altor studiouri. A fost luat în considerare și Gary Cooper, dar Samuel Goldwyn — cu care Cooper avea contract — a refuzat să-l împrumute. Warner a oferit un pachet format din Bette Davis, Errol Flynn și Olivia de Havilland pentru rolurile principale în schimbul drepturilor de distribuție, dar Davis a refuzat să joace alături de Flynn în rolul lui Rhett Butler. La acel moment, Selznick era hotărât să-l obțină pe Gable, iar în august 1938 a ajuns în cele din urmă la o înțelegere cu socrul său, șeful MGM, Louis B. Mayer, prin care studioul a acceptat să-l pună la dispoziție pe Gable și 1,25 milioane de dolari pentru jumătate din bugetul de producție, urmând să distribuie filmul. În schimb, Selznick urma să plătească salariul săptămânal al lui Gable, iar jumătate din profituri urmau să revină MGM.

Acordul privind distribuția prin intermediul MGM a însemnat amânarea începerii producției până la sfârșitul anului 1938, când a expirat actualul contract de distribuție al lui Selznick cu United Artists. Selznick a profitat de această amânare pentru a revizui scenariul și, mai important, pentru a genera publicitate prin eforturile depuse în vederea distribuirii rolului lui Scarlett. Selznick a inițiat o campanie națională de casting, intervievând 1.400 de actrițe necunoscute. Efortul a costat 100.000 de dolari, și s-a dovedit inutil pentru obiectivul principal de a distribui rolul, dar a generat o publicitate „neprețuită”. Printre primele favorite se numărau Miriam Hopkins și Tallulah Bankhead, care fuseseră luate în considerare de Selznick încă înainte de achiziționarea drepturilor de ecranizare; Joan Crawford, care avea contract cu MGM, a fost, de asemenea, luată în calcul ca potențială parteneră a lui Gable. După încheierea acordului cu MGM, Selznick a purtat discuții cu Norma Shearer — care era una dintre cele mai importante vedete feminine ale MGM la acea vreme —, dar aceasta s-a retras din cursă în urma reacțiilor negative din partea fanilor. Katharine Hepburn a făcut presiuni intense pentru a obține rolul, cu sprijinul prietenului ei, George Cukor, care fusese angajat ca regizor, dar a fost respinsă de Selznick, care considera că nu era potrivită pentru rol.