Ultimul cartuș este un film polițist românesc din 1973, regizat de Sergiu Nicolaescu. Acest film continuă acțiunea din filmul Cu mîinile curate (1972). Rolurile principale sunt interpretate de Ilarion Ciobanu, George Constantin, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Marga Barbu, Ion Besoiu, Colea Răutu și Jean Constantin.

Acest film prezintă răzbunarea morții comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu) de către comisarul Roman (Ilarion Ciobanu) în perioada anilor 1945-1946. Pe la mijlocul său, filmul se transformă rapid dintr-un film de acțiune cu gangsteri într-un film de spionaj cu implicații politice. La finalul filmului, comisarul Roman reușește să-l împuște pe anticarul Constantin Semaca (George Constantin), liderul grupărilor de crimă organizată din Bucureștiul de după cel de-al Doilea Război Mondial și persoana vinovată de moartea comisarului Miclovan.

El se află pe locul 24 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România.

Rezumat

Filmul începe cu prezentarea schimburilor de focuri între comisarul Miclovan (Sergiu Nicolaescu) și oamenii anticarului Constantin Semaca (George Constantin) din filmul Cu mîinile curate, terminându-se cu moartea comisarului Miclovan și arestarea lui Semaca de către comisarul Roman (Ilarion Ciobanu). La moartea lui Miclovan, Roman îi ia ultimul cartuș aflat în revolverul Smith & Wesson.

În decembrie 1945, Constantin Semaca este judecat de tribunal și achitat din lipsă de probe, fiind apoi pus în libertate, așa cum prevăzuse anterior Miclovan. Anticarul se justifică apropiaților săi că, în timp ce-și inspecta una dintre magazii, a nimerit întâmplător în mijlocul unei lupte între gangsteri și comisarul Miclovan, iar sosirea comisarului Roman i-ar fi salvat astfel viața. Mâhnit, Roman se duce la mormântul lui Miclovan din cimitir și îi spune că a avut dreptate, dar că îl roagă să mai aibă puțină răbdare și îi va pedepsi pe ucigașii lui.

Atacurile bandelor înarmate continuă în București, iar Roman reușește să anihileze o bandă de gangsteri care jefuia trenurile care transportau alimente și îmbrăcăminte spre zonele afectate de război din Moldova. Între timp, în oraș au loc manifestații muncitorești, iar o manifestație autorizată legal a Frontului Unic Muncitoresc din care făceau parte muncitori de la uzina Wolff (unde lucrase anterior Roman) este înăbușită în sânge de câțiva oameni ai lui Semaca deghizați în polițiști și conduși de Bănică (Colea Răutu), aceștia intrând cu mașinile în mulțime și trăgând cu mitralierele în manifestanți. Roman primește de la secretarul de partid (Ion Besoiu) sarcina de a-i prinde pe cei care au tras în manifestanți. Între timp, comisarul supraviețuiește unei încercări de asasinat săvârșite de Floacă zis Stampă (Jean Constantin), un ucigaș țigan din Brăila care fusese angajat de Bănică la cererea lui Semaca.

În seara de Crăciun, Roman îl arestează pe moșierul Jean Semaca (Amza Pellea), fratele anticarului, la conacul acestuia din Crăciunești, după ce-i găsise un depozit de arme în grajd. Această informație i-a fost furnizată comisarului de Ilie Oarcă (Sebastian Papaiani), fratele fostului coleg de celulă a lui Roman și argat la moșia lui Jean Semaca. În aceeași seară, comisarul face o descindere în barul Ritz, unde fuseseră văzuți trei dintre bandiții care se deghizaseră în polițiști și trăseseră în manifestanți. Neavând suficienți polițiști, el înarmează 50 de muncitori și intră în bar, iscându-se o bătaie generală în timpul căreia cei trei bandiți fug. Aceștia din urmă se refugiază în căminul de copii al CFR Grivița, dar Roman reușește să-i prindă și să-i aresteze.

Într-una din zilele următoare, Roman este adus la sediul Siguranței Statului, unde fostul ilegalist Drăgan (Ernest Maftei) îi spune că a primit ordin să-l aresteze pentru că și-a depășit atribuțiile, arestându-l pe Jean Semaca, complicând astfel foarte grav o acțiune a Siguranței de combatere a unei rețele de spionaj. Semaca întreținea relații cu un maior din Comisia Aliată de Control (Mircea Anghelescu), iar arestarea sa a stricat socotelile celor de la Siguranță, obligându-i să-l pună în libertate. Prin urmărirea lui Semaca s-a descoperit o relație curioasă cu o mănăstire în care erau adăpostiți călugări refugiați de la mănăstirile arse din Moldova și Transilvania. Comisarii Siguranței bănuiau că în mănăstire se afla ascuns Reisenauer, specialist în probleme românești al serviciilor de spionaj germane.

În martie 1946, deghizat în călugăr care provenea de la mănăstirea Pustnicu, care arsese în 1944 în urma unui bombardament și din care nu mai supraviețuise niciun călugăr, Roman primește sarcina de a-l identifica pe Reisenauer printre călugării de la mănăstirea unde se adunaseră călugării refugiați. Mănăstirea fiind în reparații, printre zidarii care lucrau acolo se angajează și Oarcă, cu scopul de a servi ca om de legătură între fratele Avacum (numele sub acoperire al lui Roman) și organele de poliție. Roman îi descoperă acolo printre călugări pe Rică și Flecu, doi oameni ai lui Semaca care participaseră la jefuirea magazinului de bijuterii Lembert. Arestați, cei doi fac mărturisiri complete cu privire la implicarea lui Constantin Semaca în jaful armat.

Jean Semaca, important binefăcător al așezământului, sosește într-una din zile la mănăstire pentru a participa la o vânătoare de dropii. În îmbulzeala iscată cu acest prilej, fratele Serapion vrea să fugă cu o mașină, cu ajutorul unui zidar. Oarcă își dă seama că zidarul era de fapt maiorul de la Comisia Aliată de Control, iar Roman îl identifică pe Reisenauer în persoana falsului monah. Roman și Oarcă pornesc cu o altă mașină în urmărirea celor doi, reușind să-i prindă și să-i aresteze. Maiorul străin este eliberat după ce furnizează informațiile dorite de Siguranța Statului. Astfel, comisarul primește sarcina de a-i aresta pe Jean Semaca (acuzat de spionaj) și pe Constantin Semaca (acuzat de crimă și jaf armat asupra magazinului de bijuterii Lembert).

Cei doi frați sunt găsiți la bordelul madamei Evelyne. După ce eșuează în încercarea de a-l mitui pe Roman, Constantin Semaca îl dezarmează pe comisar și încearcă să-l împuște pe la spate. Roman scoate rapid pistolul în care se afla ultimul cartuș al lui Miclovan și-l împușcă pe Semaca. Apoi, comisarul se duce la mormântul lui Miclovan și depune acolo cartușul golit de glonte. În acel moment, lui Roman i se pare că-l vede pe Miclovan lângă mormânt, salutându-l, apoi comisarul se întoarce către camera de filmat și spune: „Am și eu sensibilitățile mele.”

Distribuție

Ilarion Ciobanu — comisarul-șef de poliție Mihai Roman, fost ilegalist comunist George Constantin — anticarul Constantin Semaca Amza Pellea — moșierul Jean Semaca, fratele anticarului Sebastian Papaiani — Ilie Oarcă, fratele lui Fane Oarcă Marga Barbu — doamna Semaca, soția moșierului Jean Ion Besoiu — secretarul de partid Colea Răutu — Bănică, bandit aflat în slujba lui Semaca Jean Constantin — ucigașul Floacă zis Stampă Nineta Gusti — doamna Evelyne, patroana bordelului Carmen Maria Strujac — o doamnă din anturajul lui Semaca (menționată Carmen Strujac) Mitzura Arghezi — o doamnă din anturajul lui Semaca Ernest Maftei — comisarul-șef Drăgan de la Siguranță, fost ilegalist comunist Constantin Brezeanu — maior român Florin Scărlătescu — soțul patroanei bordelului Gheorghe Pătru Stelian Cremenciuc — inspector de poliție Marcel Hârjoghe (menționat Marcel Hîrjoghe) Pierre Gherase Matei Alexandru — fratele Serapion (spionul german Reisenauer) Mircea Anghelescu — maiorul din Comisia Aliată de Control Tudorel Popa — părintele econom Onufrie Costache Diamandi — starețul mănăstirii Vasile Ichim Sergiu Demetriad Ion Bog — călugăr Dumitru Honciuc Sabin Făgărășanu Victor Mavrodineanu — activist comunist Dinu Gherasim — comisar de poliție Ion Nuni Anestin — banditul Pavel de la orfelinat (menționat Ion Anestin) Sever Plocon — activist comunist Adrian Ștefănescu — banditul Rică Dumitru Crăciun — banditul Flecu Teodor Stavru — bandit ce jefuia trenuri Mircea Cosma — comisar de poliție Sergiu Nicolaescu — comisarul Tudor Miclovan (nemenționat) Gheorghe Dinică — gangsterul Lăscărică, antreprenor de pompe funebre (nemenționat) Réka Nagy — secretara lui Drăgan (nemenționată) Tudose Martinică și Marica Negrea — cuplul de dansatori de la petrecere (nemenționați)

Legături între Cu mîinile curate și Ultimul cartuș Inițial, cele două filme urmau a fi legate unul de celălalt doar prin personajul comisarului Roman (interpretat de Ilarion Ciobanu). Comisarul Miclovan nu trebuia să mai apară în al doilea film din serie, rolul său încheindu-se la finalul filmului Cu mîinile curate. Modificarea semnificativă a scenariului ca urmare a schimbării regizorului (Iulian Mihu trebuia să regizeze inițial filmul, dar el a fost înlocuit în timpul filmărilor cu Sergiu Nicolaescu)Cristian Luis Vasilescu - „Până la capăt! Contribuții ale lui Sergiu Nicolaescu la cinematografia națională” (Ed. Universitară, București, 2011), p. 173. a determinat schimbarea subiectului principal, a acțiunii și a unor personaje lor.

Ultimul cartuș a devenit astfel un film în care comisarul Roman răzbună moartea lui Miclovan. La începutul filmului au fost inserate secvențele înfruntării finale din Cu mîinile curate. Filmul continuă apoi cu procesul și achitarea lui Semaca, iar Roman se duce apoi în cimitir la mormântul comisarului Miclovan, având în mână ultimul cartuș pe care-l scosese din pistol în filmul anterior. Pe crucea de lemn pusă pe mormânt se află fotografia comisarului și următoarea inscripție: „Tudor Miclovan, mort la datorie, 1910-1945”.

Pentru a lega acțiunea din Ultimul cartuș de cea a filmului Cu mîinile curate sunt introduse câteva personaje insolite care au legături cu cele din primul film, fără a fi menționate acolo. Luptătorul anticomunist care avea lăzi cu arme la moșie este Jean Semaca, fratele anticarului Constantin Semaca.Cristian Luis Vasilescu, op. cit., p. 174. Acesta are relații cu militarii din Comisia Aliată de Control și pregătește o lovitură de stat cu ajutorul unei grupări paramilitare. Printre argații săi se află și Ilie Oarcă, fratele lui Ștefan Oarcă (din Cu mîinile curate), fostul coleg de celulă și colaborator al lui Roman. Acesta fusese ucis însă în primul film și nu mai putea apărea aici așa că s-a apelat la inventarea unui frate al acestuia, care să preia rolul de ajutor civil al comisarului. Ambii frați au fost interpretați de actorul Sebastian Papaiani.Cristian Luis Vasilescu, op. cit., p. 175.

De asemenea, doi participanți la jefuirea magazinului de bijuterii Lembert sunt găsiți întâmplător de Roman ascunși la mănăstirea unde el se dusese pentru a căuta un spion străin. Ei sunt siliți să mărturisească implicarea lui Constantin Semaca în acea acțiune, iar astfel se obține dovada necesară pentru emiterea mandatului de arestare a anticarului.

Producție

Seria proiectată Filmul Cu mîinile curate (1972) urma să facă parte dintr-o serie de trei filme (Cu mîinile curate, Panică la mănăstire și Conspirația) programate a fi realizate în lunile următoare, în paralel, de regizorii Sergiu Nicolaescu, Iulian Mihu și Manole Marcus.*** - „Atenție, se filmează!”, în „Cinema”, anul X, 1972, nr. 5 (113), p. 48. Aceste filme trebuiau să refacă imaginea Securității, care fusese șifonată după dezvăluirea complicității ei la abuzurile din perioada instaurării regimului comunist în România. Mitul rolului pozitiv al Securității și Miliției urma a fi refăcut printr-o serie de filme cu gangsteri și cu justițiari polițiști. Majoritatea filmelor din această serie au fost realizate în colaborare cu Ministerul de Interne.